Origine
Sitarul de padure sau becata (Scolopax rusticola) face parte din ordinul Limicolae, din care face parte o mare varietate de pasari, cu care sitarul de padure se inrudeste anatomic,dar in acelasi timp se deosebeste fundamental ca si obiceiuri si locuri de trai.
Numele stiintific al sitarului de padure este Scolopax rusticola rusticola si alcatuieste singur genul Scolopax.
Este o pasare migratoare, in tara noastra fiind in trecere, putine exemplare ramanand sa cuibareasca la noi.
Ornitologii si biologii au identificat de-a lungul timpurilor zonele de migratie ale sitarilor,insa din ultimele estimari ale cercetatorilor se pare ca au loc schimbari ale culoarelor de migratie,odata cu modificarea semnificativa a climei.
Hrana Sitarul
Hrana sitarilor consta din viermi, paianjeni, insecte ?i larvele acestora, ca ?i din fructe de padure sau unele par?i vegetale ale plantelor.
Caracteristici Sitarul
Este o pasare relativ mica (250 – 300 g), de culoare ruginiepatata. Ca aspect fizic este inconfundabila in comparatie cu alte pasari, cu ochi mari parca adaptati traiului de noapte , care ii asigura o vedere radiala de aproape 360 de grade, dar cu care vede excelent si ziua, dovada fiind zborul sau de aparare in fata omului sau cainelui, cu urechile asezate sub ochi,si ciocul sau lung specific, si cu care scotoceste pamantul reavan in cautare de larve si rame,hrana sa de baza.
Penajul de culoare ruginie patat cu diferite nuante este in simbioza cu mediul in care traieste, asigurandu-i o camuflare perfecta in fata dusmanului.
Dimorfismul sexual este putin evident. Totusi masculii se deosebesc de femele prin: corpul mai mic si partea ventrala mai cenusie, comparativ cu a femelelor care este galbuie-albicioasa, si prin capetele oaselor pubis mai apropiate.
Cele mai dezvoltate simturi sunt vazul si auzul. Sitarul nu are nici-o preferinta fata de o anumita specie de arbori putand fi gasit de la padurile de molid, la cele de salcami sau mesteacan si arini.
Prefera padurile care au in componenta subarboret bogat ramificat in vecinatate cu fanate sau pasuni.
Se stie faptul ca se intovaraseste in migratie cu sprintenele codobaturi,apoi la munte se spune ca au sosit atunci cand se aude glasul mierloiului seara si la campie cand incep sa cante ciocarliile.
Cele mai citite articole
Nu sunt de ignorat nici indiciile din observarea florei spontane, adica in momentul cand erumpe floarea galbena de corn sau atunci cand incepe aparitia pufului pe matisorii de salcie.
Apar mai de timpuriu in sud si intarziind destul de mult in zonele muntoase, perioada de trecere fiimd in intervalul 10 martie – 15 aprilie.
Daca dupa un timp friguros urmeaza vreme calda, pasajul va fi mai scurt si mult mai abundent, ca si numar de pasari, iar daca vremea va mai primavaratic calda atunci pasajul va fi mai de lunga durata si cu un numar mai mic de sitari.
Perioada legala de vanatoare a acestei pasari este 15 septembrie – 28 februarie.
Reproducere Sitarul
O particularitate este ca odata parasit cuibul nu mai revine la el. In caz de amenintare isi acopera puii ce frunze sau ii ia in zbor tinandu-i strans intre picioare(sau semnalat cazuri cand a transportat doi deodata!).
Au fost impuscate exemplare care aveau pe picior un bulgare de pamant strans cu fire de iarba,sub acesta descoperindu-se o rana sau chiar fractura, deci rolul bulgarelui fiind de bandaj.[2]
Masculul desfasoara zborul nuptial de seara si de dimineata, in cautarea femelei care-l asteapta pe sol, dupa aparitia luceafarului de seara si, respectiv, inainte de disparitia celui de dimineata.
Imperecherea are loc pe sol. Femela depune in medie 3-5 oua, pe care le cloceste singura timp de 22-24 de zile. De obicei femela scoate doua randuri de pui, prima data in aprilie-mai, iar a doua oara in iulie-august.
Puii sunt nidifugi, la 4 saptamani devenind deja zburatori. Pana la varsta de un an pot fi deosebiti de adulti prin configuratia primei remige, care la pui are marginea colorata zimtat mai inchis, pe cand la adulti este alburie.
Se sustine ca in caz de pericol femelele isi muta puii in zbor, tinandu-i strans cu picioarele, ori intre cioc si piept, ipoteza insuficient cercetata.
Varsta este apreciata la 12 ani.
Poze Sitarul
Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume