Ihtiozauri – Dinozauri pesti

Astfel de creaturi au aparut in era Mezozoica, in perioada Jurasicului inferior si au supravietuit pana la sfarsitul Cretacicului. Pe baza ramasitelor fosile descoperite in Anglia, Germania si Alberta (Canada) paleontologii au ajuns la concluzia ca ar fi existat mai multe specii: Ichthyosaurus communis, Ichthyosaurus intermedius, Ichthyosaurus conybeari. In anul 1818 paleontologul german Charles Koenig a facut prima descriere amanuntita a acestui dinozaur – care se asemana cu delfinii si rechinii de astazi.

Traiesc in largul marii dar si in apropierea coastelor, si se hranesc cu peste, cefalopode si moluste. Aveau corpul alungit, capul mare, botul lung cu falci subtiri, prevazute cu dinti ascutiti, cu radacini adanci, narile erau situate aproape de orbite, astfel ca animalele isi ridicau doar putin capul deasupra apei in timpul respiratiei. Ochii erau neobisnuit de mari si avea particularitatea de a fi inconjurati de un inel cu placi osoase, cu rol de protectie, la fel ca la broastele testoase sau ca la pasarile de prada de astazi.

Dinozaurul Ichthyosaurus apare descris in romanul lui Jules Verne – Calatorie spre Centrul Pamantului. In carte el se lupta cu un alt dinozaur numit Plesiosaurus care traia si in apa si pe uscat asemanator focilor de astazi, si in final catiga confruntarea.

Ichthyosaurusul era un animal exclusiv acvatic, desi initial unii cercetatorii credeau ca isi depunea ouale pe sol, in afara apei. Totusi, studiile au aratat ca femelele Ichthyosaurus s-au adaptat la viata acvatica ca organisme pelagice si nu s-au mai intors pe pamant, nasteau pui vii, eliminandu-i cu inotatoarea codala inainte spre a nu se ineca, printr-un orificiu care apare la reptilele din zilele noastre, numit cloaca, care are si rol de excretie a materiilor fecale. Acest animal preistoric era considerat un dinozaur-peste care pentru a trai trebuia sa respire la suprafata apei, pentru a-si umple plamanii cu aer.