Advertisements

Simturile pasarilor

Simturile pasarilor

Simturile ascutite ale pasarilor sunt vitale pentru supravietuirea lor, in particular ajutandu-le sa gaseasca hrana, sa scape de inamici si sa isi aleaga un partener in perioada de imperechere.

Vazul este simtul principal al multor pasari, dar unele se bazeaza in mare parte pe alte simturi pentru a se putea dezvolta in habitatele particulare. Toate simturile pasarilor sunt adaptate la mediile lor, iar forma corpului poate ajuta la determinarea simturilor primordiale pentru ele.

Vazul si modul de viata

Majoritatea pasarilor se bazeaza pe simtul vazului pentru a evita pericolele, a cauta hrana si pentru a recunoaste mediul. Importanta acestui simt este reflectata de marimea ochilor, cei ai sturzilor, de exemplu, reprezentand 15% din greutatea totala a capului. Marirea globilor oculari si a structurilor afecente, mai ales orbitele din craniu, a afectat forma creierului.

In plus, centri vizuali din creier, care sunt responsabili cu vazul, sunt si ei mariti, in timp ce centrii olfactivi, responsabili cu mirosul sunt foarte putin dezvoltati. Structura ochiului, de asemenea, explica multe despre obiceiurile unei pasari. Pasarile rapitoare au ochii mari comparativ cu capul si au un vaz pe masura.

Advertisements

Speciile care de obicei isi vaneaza prada sub apa, cum ar fi pinguinii, pot vedea bine sub apa. Au cate un muschi in fiecare ochi care reduce diametrul lentilelor si mareste grosimea ei la intrarea in apa, asa ca ochii se pot adapta cu usurinta la vazul sub apa.

In plus, unele pasari scufundatoare, cum ar fi acelea mici folosesc o lentila care face parte din membrana nictitanta, sau o a treia pleoapa, care de obicei este ascunsa vederii. Sub apa, cand aceasta membrana acopera ochiul, forma ei convexa serveste ca lentila, ajutand pasarea sa vada in acele conditii.

Loading...

Asezarea ochilor

Dispunerea ochilor pe cap ofera indicii foarte importante privind stilul de viata al unei pasari. Ochii celor mai multor pasari sunt asezati pe lateralele capului. Bufnitele, oricum, au fata mai plata si ochi care privesc inainte. Aceste caracteristici le permit sa-si tinteasca prada.

Sunt si dezavantaje, oricum, pentru ca nu permit o priveliste de jur-imprejur asupra zonei, deci sunt obligate a-si intoarce capul daca vor sa vada in spate. Nu numai pozitionarea ochilor este neobisnuita. Ele sunt capabile sa vaneze si daca este aproape complet intuneric. Acest lucru este posibil in doua feluri.

Primul este ca pupilele lor sunt mari, fapt care mareste cantitatea de lumina care ajunge pe retina din spatele lentilei, unde se formeaza imaginea. Al doilea este faptul ca au bastonase in loc de conuri. In timp ce conurile ofera informatii despre culoarea obiectului, bastonasele functioneaza la crearea imaginilor cand lumina din fundal este slaba.

Pozitionarea ochilor pasarilor cinegetice cum ar fi sitarii de padure le permite sa detecteze pericolul din aproape orice unghi. Ea face posibil ca ele sa vada un pradator care se furiseaza din spate, singurul loc neacoperit este chiar in spatele capului.

Mirosul 

Foarte putine pasari au un bun simt olfactiv, dar pasarile kiwi si vulturii sunt exceptii notabile. Narile pasarilor sunt pozitionate de obicei deasupra ciocului, deschizandu-se direct in craniu, dar narile pasarilor kiwi sunt asezate la capatul ciocului lung. Acest lucru, probabil, le ajuta sa detecteze ramele.

Vulturii plesuvi au un vaz foarte ascutit, care ii ajuta sa vada animalele moarte de pe sol, din aer, si au un simt dezvoltat al mirosului care ii ajuta sa localizeze de la distanta un cadavru.

Gustul

Simtul mirosului si al gustului sunt legate intre ele si majoritatea pasarilor au papile gustative in gura. Numarul papilelor gustative variaza, cu diferente semnificative intre grupurile de pasari. Porumbeii pot avea numai 50 de papile, iar papagalii pana la 400.

Papilele gustative ale pasarii sunt pozitionate in interiorul gurii, in loc sa fie numai pe limba, cum ese in cazul mamferelor, Legatura stransa dintre miros si gust poate dirija vulturii plesuvu, care se hranesc numai cu cadavre proaspete, sa refuze carnea in descompunere. Ei pot incepe sa o manance , dar o vor scuipa dupa ce a ajuns in gura, probabil din cauza ca reprezinta o situatie rea intre gust si miros.

Auzul

Pasarile, de obicei, nu au simtul auzului foarte dezvoltat. Le lipseste orice componenta externa la ureche care le-ar ajuta la detectarea sursei de hrana. Orificiile spre sistemul lor auditiv, sunt localizate pe lateralele capului, in spatele ochilor. Auzul are o semnificatie aparte pentru pasarile nocturne, cum ar fi bufnitele care-si gasesc hrana pe intuneric.

Aceste pasari sunt foarte concentrate pe sunetele scoase de rozatoare. Forma lata a craniului are in plus avantajul ca are orificiile urechilor mult mai mari, ceea ce le ajuta sa localizeze sursa sunetelor cu mare acuratete. Auzul este, totodata, important pentru pasari in perioada de imperechere.

Advertisements

Pasarile prezinta sensibilitate sporita la sunetele care seamana cu vocalele puilor lor, ajutandu-le sa ii localizeze cu usurinta mai ales in primele zile dupa eclozare. Pasarile troglofile care populeaza partile din nordul Americii de Sud si liliecii folosesc ecolocatia pentru a-si gasi drumul prin intuneric.

Spre deosebire de sunetele lansate de lilieci, sunetele de clic ale acestei pasari, aproape 20 pe secunda, pe intuneric, pot fi clar auzite de oameni. Pasarea interpreteaza ecoul sunetelor pentru a evita coliziunea cu obiectele din drum, desi se foloseste de vaz in timpul zborului. Lastunii de pestera din Asia , care si ei populeaza medii intunecoase, folosesc acolocatia in mod similar.

Atingerea

Simtul tactil este mai dezvoltat la unele pasari decat la altele. Cele precum becatele, care au cioc lung pentru a cauta hrana, au in cioc capete cu nervi sensibili numite corpusculi, care preiau micile vibratii transmise de prazi.

Vibratiile care pot sugera apropierea pericolului pot fi si ele inregistrate prin corpusculi localizati mai ales in picioare, asa ca pasarea are atentionare prin senzori chiar si cand se odihneste pe o ramura.

Simtul aerului

Pasarile cu nasul tubular cum ar fi albatrosii si petreii au o valva in fiecare nara care se umple cu aer pe masura ce pasarea zboara. Acestea sunt afectate si de viteza pasarii, si de puterea vantului.

Valvele cu siguranta se comporta ca un calibrator al vantului, permitandu-le sa determine schimbarile de viteza si de directie a vantului. Aceste informatii le ajuta sa se mentina in aer.

 

Citeste si articolul despre zborul pasarilor

 

Bibliografie:

Loading...
Loading...
Comentarii
Toate comentariile
Comentarii