Soparle

Cele mai variate si raspandite specii de reptile care traiesc in prezent sunt soparlele. Se cunosc circa 3000 de specii, ce sunt grupate in 23 de familii.

Pot trai in orice mediu, majoritatea preferand zona intertropicala.

Datorita iutelii si a capacitatii de a se catara (pot urca pana la 4000 m altitudine), soparlele pot evita multi pradatori.

Soparla Armadillo

Origine Soparla Armadillo (Cordylus cataphractus) este un animal endemic la zonele desertice din Africa de Sud. Este cunoscuta sub denumirile: typical girdled lizard, armadillo lizard, golden armadillo lizard sau armadillo spiny-tailed lizard. Populatia salbatica este amenintata datorita capturarii din mediul natural spre a fi pusa la vanzare. Daca vreti vreodata

Mai mult

Soparla mexicana

Origine Soparla mexicana cu margele (Heloderma horridum) este o specie a soparlelor veninoase intalnita in principal in Mexic si sudul Guatemalei. Pana de curand s-a crezut ca este singura soparla veninoasa din lume. Veninul acestei soparle contine cateva substante, este util in combaterea diabetului si producerea drogurilor. Este o specie

Mai mult

Soparla de Sinai

Origine Soparla de Sinai sau Agama de Sinai (Pseudotrapelus sinaitus) este o soparla care face parte din familia Agamidae, genul Pseudotrapelus si are urmatoarele sinonime: Agama sinaitia, Agama arenaria, Agama lichtensteini, Agama sinaitica, Trapelus sinaiticus, Agama neumanni, Agama straminea, Pseudotrapelus sinaita. Ea traieste in zonele aride ale urmatoarelor tari: sud-estul

Mai mult

Soparla Anolis

Origine Anolisul verde sau Anolis Carolensis, uneori cunoscut sub denumirea de Anolis de Bahamas sau Anolis cu gatul rosu (cu referire la gusa rosie sau roz, prezenta la toate exemplarele masculine din specia Anolis) este cel mai des intalnit. Supranumit „cameleonul american” (desi nu este inrudit cu cameleonul) anolisul verde

Mai mult

Soparla curcubeu

Origine Soparla curcubeu (Agama agama) traieste in copaci, pe stanci, terenuri stancoase, in savanele si stepele din Africa Centrala si de Sud, in Sahara, in Madagascar, in Senegal, Nigeria, Camerun, Sudan, Congo, Angola si Tanzania. Soparla curcubeu face parte din ordinul Squamata, familia Agamidae. Nu este o specie pe cale

Mai mult

HRANA SOPARLA

Daca o tineti in captivitate oferiti soparlei mancare variata, incluzand greieri, soricei, salata verde, melci, branza, manacre de caine, dovlecei la gratar, capsuni, brocoli si pepene galben.

Pentru a suplini o dieta echilibrata, variaza dieta soparlei cat de mult posibil. Ar trebui oferita mancare proaspata de 3-4 ori pe saptamana.

Soparlele, fiind o atat de numeroase si diferite, au preferinte diferite. Cele nocturne prefera insecte, viermi ori mici animale marine, vanate numai noaptea.

CARACTERISTICI SOPARLA

Dimensiunea soparlelor variaza in functie de specie si de sex. Astfel, exista specii care au o lungime mai mica de 2 cm, la polul opus aflandu-se dragonul de Komodo a carui lungime poate ajunge la 3 m. In general, coada soparlelor este mai lunga decat corpul, care este acoperit cu solzi marunti.

Solzii dorsali sunt dispusi pe 8-12 randuri, au forma ovala sau hexagonala si sunt bine diferentiati de solzii dorso-laterali. Coada este acoperita de solzi ingusti si drepti.

Soparlele au patru picioare scurte, aduse pe langa corp, cu cate cinci degete fiecare, dar exista si specii fara picioare.

In general, soparlele prezinta 10-17 pori femurali de fiecare parte si intre 6-8 siruri longitudinale. Pliul gatului este mai mult sau mai putin vizibil, iar limba se termina cu 2 lobi scurti, rotunjiti.

Fata de serpi, soparlele prezinta deschizaturi pentru urechi, pleoape mobile si maxilare mult mai putin flexibile, strans articulate cu craniul. In cazul capturarii, multe specii sunt gata sa muste, dar exista specii ce nu au dinti veninosi.

Cea mai mare specie de soparla este dragonul de Komodo. Cu toate ca are o greutate de pana la 125 kg si o lungime de circa 3 metri, se poate deplasa incredibil de rapid.

Animalele prinse nu au nici o sansa de viata, deoarece dragonul de Komodo are maxilare puternice si gheare care ii permit sa ucida rapid.

REPRODUCERE SOPARLA

Inainte de imperechere, masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica faldurile ce sunt dispuse in jurul gatului.

Reproducerea are loc prin depunerea, prin iunie, a 5-14 oua de culoare alb-galbui, usor cilindrice, lungi de 12-14 mm.

Clocirea dureaza in jur de 2 luni, chiar 90 de zile in cazul in care temperatura este devaforabila.

Ouale cresc in volum in timpul clocitului, devenind cenusii, iar prin august-septembrie ies puii.

Femelele sunt apte pentru reproducere dupa 3 ani, pe cand masculii dupa 2 ani.