Okapi

Okapi (Okapia johnstoni)

<<<< Inapoi la animale salbatice
Origine

Okapi (Okapia johnstoni) face parte din genul Okapia, familia Giraffidae si ordinul Artiodactyla. Este un animal ierbivor intalnit in padurile tropicale montane din Africa. Poate fi intalnit in padurile din Congo la altitudinea de 500-1000m. Prefera zonele cu surse de apa, in special apa curgatoare. Are arealul limitat de bariere naturale, astfel incat acesta are o suprafata de 63.000 de km patrati. O parte din aceasta suprafata a fost transformata in rezervatie naturala pentru okapi.

A fost recunoscut ca specie distincta la inceputul secolului 20. Este un animal timid rar la vedere de catre om. Este cunoscut si sub numele de “zebra de padure”. A fost vanat de bastinasi pentru carne si piele. Cele mai multe informatii despre okapi au venit de la exemplarele din captivitate de la gradinile zoologice. Este singura ruda a girafei.




Okapi a fost descoperita de exploratorul si diplomatul britanic Henry Hamilton Johnston in a doua jumatate a secolului XIX. Cand era guvernator in Uganda a avut ocazia sa primeasca de la localnici piele si capete de la un animal care semana cu un magar. Nici un alt savant nu vazuse un Okapi. Animalul a fost botezat Okapia johnstoni in cinstea lui Henry Johnston.

Dupa descoperire s-a dus vestea in lume si multe muzee si gradini zoologice si-au aratat interesul pentru aceste animale noi. Problema era ca nu puteau fi transportate din Africa din cauza ratei mare de mortalitate. A fost dificil transportul cu trenul sau cu vaporul. Situatia s-a rezolvat odata cu aparitia avionului. Primul exemplar a ajuns in Europa in 1918 in Belgia la Antwerp.

In 2011 mai multe gradini zoologice detineau 154 de okapi, iar in 2014 numarul a crescut la 176. Mare parte din aceste exemplare erau nascute in captivitate. Primul okapi nascut in captivitate a fost la gradina zoologica Stanleyville pe 19 aprilie 1941. Exista si okapi ca animale de companie in colectii private. Bernie Kosar detine 25 in Ohio.

La noi in tara nu sunt okapi vii, dar poate fi vazut un exemplar la muzeul Grigore Antipa din Bucuresti. O legenda locala spine ca okapi isi face dungile din spate pentru a se camufla. Okapi provine din doua cuvinte ale localnicilor. “oka” – a taia si “kpi” – modelul de dungi cu care tribul Efe isi coloreaza sagetile.

In momentul de fata nu este o specie pe cale de disparitie, dar sunt amenintati de disparitie datorita pierderii habitatului din cauza taierii copacilor. O cincime din suprafata totala pe care o ocupa okapi s-a infintat Okapi Wildlife Reserve, rezervatie special pentru okapi inclusa in patrimoniul mondial UNESCO.

In rezervatie traiesc aproximativ 5000 de exemplare, iar populatia totala de okapi este estimata la 10.000 de exemplare. In rezervatie este un centru de conservare si cercetare in care se desfasoara un program de inmultire a exemplarelor okapi. Acest centru este cel care ofera animale gradinilor zoologice.

Hrana Okapi

Se hraneste cu frunze. Gatul lung ii permite sa ajunga mai usor la ele. Acesta se foloseste de limba lunga pentru a le smulge.

In afara de fruze se mai hraneste cu o mare varietate de plante, fructe, ciuperci, ferigi si ierburi. Multe din plantele cu care se hraneste sunt otravitoare pentru om.

Observatii din natura au confirmat ca okapi isi ia necesarul de minerale si saruri de pe marginea raurilor.

Caracteristici Okapi

Are lungimea de 2-2.5 metri, 1.5-2 metri inaltime si greutatea de 200-350 de kg. Gatul lung ii permite sa ajunga la frunzele copacilor. Corpul robust este acoperit de o blana de culoare cafeniu-inchis. Partea din spate prezinta dungi albe care il ajuta sa se camufleze. Gleznele picioarelor sunt albe.

Capul relativ are urechile mari si prezinta doua cioturi osoase. Limba de culoare neagra este lunga pana la 35 de cm. Cu limba lunga isi poate curata fata, ochii si urechile.

Gatul lung il ajuta sa se apere impotriva pradatorilor. Acesta balanseaza capul in stanga si in dreapta si loveste pradatorii cu cioturile. in afara de cap se apara si cu picioarele. Copitele puternice pot da lovituri serioase. Comunicarea se face printr-un pufait specific.

Masculii au teritoriul mai mare decat femelele. Teritoriile lor se suprapun adesea. Ele sunt marcare cu mirosul propriu frecandu-se de copaci si prin marcarea cu urina.

Sunt animale timide care se bazeaza pe vegetatia care le inconjoara pentru a se ascunde de pradatori. Este un animal diurn activ in timpul zilei. Isi petrece mare parte din timp cautand hrana.

In afara perioadei de imperechere sunt animale solitare. Daca se intalnesc se tolereaza, iar cand hrana este din abundenta se pot aduna in grupuri mici pentru a-si potoli foamea.

Cei mai mari pradatori ai lui okapi sunt leopardul pe care il aude cu greu si omul care ii distruge habitatul. Okapi poate alerga cu viteza de 60km/h.

Reproducere Okapi

Socializeaza numai in perioada de reproducere. Masculii duc lupte pentru teritorii sau imperechere.

Dupa imperechere urmeaza perioada de gestatie dureaza mult in comparatie cu multe animale, 16 luni. Dupa aceasta perioada femela okapi da nastere la un pui. Ca si in cazul girafei, micutul se ridica si merge la scurt timp dupa nastere. Dupa nastere femela duce puiul la adapost unde ramane timp de doua luni.

Tinerii au culoarea asemanatoare cu adultii inca de mici, dar maturitatea sexuala la varsta de trei ani. Sunt intarcati dupa sase luni, dar mai sug laptele matern inca sase luni.

Poze Okapi

Vezi si 16 cele mai inteligente animale