Origine
Uliul cu picioare scurte este o specie de pasare rapitoare monotipica, de talie mica, apartinand Accipitridaelor.
Prefera zonele calde, aride sau semiaride, dealuri cu expunere sudica. Cuibareste in arborete sau palcuri de foioase batrane sau de varsta medie, favorizand cele de stejar si gorun.
In multe dintre regiuni utilizeaza si habitate cu stancarii si grohotisuri cu copaci batrani rasfirati. Se poate intalni cu precadere in regiuni cu altitudini joase, cu o afinitate fata de zonele de ses si cele colinare.
In Europa cuibareste indeosebi pe Balcani, in Grecia, Bulgaria si Romania. Pe langa acesta mai intalnim populatii in Asia Mica, Turcia, Gruzia, Armenia, Ucraina si sudul Rusiei. In Ungaria cuibareste neregulat in cateva perechi. In multe locuri distributia este punctiforma, fara a avea un areal de distributie continua.
La noi in tara este frecvent intalnit in Dobrogea, fiind raspandit si in sudul si sud vestul taii (Muntenia, Oltenia si sudul Banatului).
Este o specie a carei populatie este greu de evaluat, o mare parte al acestuia fiind in Rusia, zona putin cercetata si cunoscuta. Efectivul mondial se apreciaza la 10.000 – 100.000 de exemplare.
Cea europeana se estimeaza la 3.700 – 6.500 de perechi. La noi in tara efectivul estimat este de 70 – 80 perechi cuibaritoare. Datorita modului de viata ascuns din perioada de cuibarit, precum si posibilitatii confuziei sale cu uliul pasarar nu se cunosc date exacte despre dinamica populatiei.
In Romania se pare ca efectivul prezinta o usoara crestere si specia isi extinde arealul de raspandire, initial fiind cunoscuta doar ca specie clocitoare doar in Dobrogea. Unele surse citeaza insa, ca populatia are un declin mai mare de 30% in zece ani, deci pe parcursul a trei generatii.
Denumirea engleza al speciei (Levant Sparrowhawk) este datorata faptului, ca majoritatea efectivului trece peste regiunea numita Levant. Pasarile din Europa migreaza peste Bosfor, Israel si Egipt, ajungand in cartierele de iernare din Africa. Stolurile migratoare din Asia folosesc ruta dintre Marea Neagra si cea Caspica.
Hrana Uliul cu picioare scurte
Uliul cu picioare scurte are un meniu foarte diversificat care consta din reptile (soparle), pasari de talie mica, insecte mari si mamifere mici.
Hrana este capturata atat de pe un loc de panda de pe o arbore sau stanca, cat si din aer.
Pasarile stau adesea pe liziera pe crengi uscate de unde pandesc prada de pe sol.
Toamna, spre sfarsitul lunii august, inceputul lunii septembrie pasarile se aduna in grupuri pentru a incepe migratia. Migreaza in stoluri mari contrar cu ruda sa apropiata uliul pasarar (Accipiter nisus).
Caracteristici Uliul cu picioare scurte
Cele mai citite articole
Masculul adult are capul si partea superioara a corpului de culoare gri-albastrui. De acelas culoare este si coada care prezinta 6-8 benzi transversale mai intunecate.
Aripile sunt mai ascutite comparativ cu ceilalti reprezentanti ai genului de la coi din tara. Primele remige primare sund de culoare negricioasa care da varfului aripii un contrast foarte vizibil cu restul aripii, mai ales pe aripa inferioara, care este deschisa.
Pieptul si burta este de culoare alba cu dungi transversale roscat-portocalii subtiri, iar penele subcodale albe.
Irisul este purpuriu-maroniu spre deosebire de celelalte doua specii al genului intalnite la noi in tara. Femela are talia mai mare decat al masculului. Are capul si partea superioara a corpului de culoare maronie, maroniu-gri. Varful aripii este de asemenea mai inchis decat restul aripii, insa acesta este mult mai putin vizibil decat la mascul.
De la distanta mica se poate distinge si o dunga verticala mica, inchisa, pe partea anterioara a gatului. Pieptul si burta este albicioasa cu benzi transversale dense roscat-maroniu. Pasarile tinere seamana cu femelele, avand un colorit predominant maroniu, insa partea anterioara a corpului prezinta stropi maronii longitudinale si nu benzi transversale.
Varful aripii nu prezinta un contrast vizibil ca la adulti. Spre deosebire de adulti, tinerii au un superciliu subtire deschisa. Ochii sunt maronii. Are un zbor caracteristic uliilor, insa pasarea care planeaza da impresia unui soim datorita aripilor mai inguste si ascutite.
Este foarte asemanator cu uliul pasarar (Accipiter nisus) de care le deosebeste comportamentul si unele caractere de penaj. Ceroma si picioarele sunt de culoare galbena iar ciocul negru, indiferent de sex si varsta.
Talia: 30-37 cm, anvergura aripilor este de 63-76 cm. De regula au o greutate de 180 -200 g.
Reproducere Uliul cu picioare scurte
Este o specie migratoare care soseste la noi spre sfarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai. Dupa acesta perechea isi efectueaza zborul nuptial deasupra teritoriului pazit. Masculul continua zborul nuptial caracteristic pe tot parcursul cuibaritului si alunga din perimetrul cuibului chiar si pasari de talie mult mai mare decat talia lui.
In afara acestui comportament teritorial perechea duce o viata ascunsa in timpul acestei perioade. Perechea isi construieste cuibul pe arbori varstnici din crengi uscate, fiind captusit in interior cu crengute subtiri si ramuri cu frunze verzi.
Cuibul este de regula folosit doar un singur an, in fiecare an construind un cuib nou in apropierea celui din anul precedent. Femela depune o ponta care contine 3 – 5 ou de culoare albastrui-verzui cu stropi gri maronii, a caror incubatie este de 30-35 zile.
Puii eclozeaza in luna iunie, stand in cuib o perioada de cca. 40 zile. Femela incepe clocitul imediat dupa depunerea primului ou. Puii dupa parasirea cuibului mai raman in preajma acestuia, deplasandu-se pe ramurile alaturate, reintorcandu-se in cuib pentru innoptare.
Ajung la maturitatea sexuala doar la varsta de un an, o parte dintre acesti tineri putand incepe chiar cuibaritul in anul urmator eclozarii, cand prezinta inca un penaj intermediary intre cel juvenil si cel de adult.
Poze Uliul cu picioare scurte
Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume
