Origine
Sarpele brun (Pseudonja textilis) este un sarpe nativ in Australia care face parte din familia Elapidae, genul Pseudonaja.
El este intalnit dea lungul coastei in Australia de la Cape York pana la Queensland, New South Wales, Victoria si Australia de Sud. Accestia sunt, de asemenea, gasiti in zonele aride din nord si pe-alocuri in Noua Guinee.
Din cauza rozatoarelor pot fi intalniti deseori pe langa casele si gospodariile oamenilor. Traieste intr-o gama variata de habitate de la padurile de eucalipt la pajisti, paduri si zonele aride.
Hrana Sarpe Brun
Sarpele brun se hraneste cu pasari, soparle, lilieci, rozatoare, si alte mamifere.
Datorita cantitatii mari de prada intalnita in natura si a usurintei cu care acesta vaneaza datorita veninului, s-au inregistrat lungimi peste medie, cel mai lung sarpe avand 3 metri.
Caracteristici Sarpe Brun
Sarpele brun are o culoare a corpului foarte variabila la maturitate. De la o nuanta de maro el variaza la diferite modele, inclusiv cafeniu foarte deschis. Pot avea nuante de portocaliu, argintiu si galben.
Asta este motivul principal pentru care oamenii nu deosebesc serpii in general, au diferite culori si ii induce in eroare. Pe langa asta se mai adauga varietatea mediilor si forma foarte asemanatoare a speciilor, si nu in ultimul rand marimea. Sarpele brun are lungimea medie 1.5 pana la 2m, rareori depaseste 2m.
Este un sarpe diurn, adica activ in timpul zilei. Cand este agitat tine gatul ridicat intr-o pozitie verticala in forma de S. De obicei incearca sa evite confruntarile retragandu-se si uneori fugind, dar daca este provocat devine foarte agresiv. Este atras de zonele rurale si agricole din cauza numarului mare de rozatoare.
Sarpene brun este cel ai veninos sarpe din lume dupa taipan. Veninul consta in cea mai mare parte din neurotoxine si coagulanti. Serpii din laboratoare si cei carora li se recolteaza veninul pentru antivenin cedeaza la o recolta nu mai putin de 4,7 mg (o cantitate foarte mare avand in vedere concentratia mare).
Ca cei mai multi serpi veninosi, cantitatea de venin produsa depinde de dimensiunea sarpelui. Worell in anul 1963 a recoltat o proba de 41,4 mg de la un sarpe de 2.1m, de obicei ei producand un maxim de 10mg.
Cele mai citite articole
Pe 8 februarie 1981 un experimentat ingrijitor de serpi curata cusca unei femele care pe 8 decembrie 1980 depusese 30 de oua. Acesta a fost muscat de degetul cel mare si urmele a doi colti au putut fi vazute in mod clar 30 de minute mai tarziu.
Mana i-a fost legata cu un garou de cauciuc in dreptul umarului si a fost transportat de urgenta la spital. I s-a administrat ser fiziologic si antivenin si intr-o ora o s-a eliberat garoul.
Peste 6 zile a revenit la locul de munca. O fata de 9 ani a murit dupa ce a fost muscata de picior in timp ce era in lanul de porumb. Ea s-a prabusit inconstienta si a fost dusa la spital, cauza mortii nu a fost cunoscuta decat la doua oer dupa deces.
Reproducere Sarpe Brun
Caracteristicile de reproducere nu au fost intens studiate datorita faptului ca este un sarpe foarte periculos. Femela produce 4 pana la 12 oua alungite de aproximativ 45mm lungime si 20mm latime cu coaja tare.
Femelele pot depune oua de doua ori pe an in functie de variatiile sezoniere si cantitatea de hrana disponibila.
Femelele depun ouale in busteni de copac, intre pietre, in scorburi joase de copac, intr-un cuib de frunze, astfel incat sa fie ferite de pradatori si in acelasi timp sa fie protejate de conditiile vitrege ale vremii stand la temperaturi cat mai ridicate.
Ouale sunt compromise daca stau in bataia vantului sau daca bat razele de soare peste ele mai mult decat este nevoie. In timpul perioadei de imperechere femela emite un miros cu ajutorul glandelor anale. Masculii se lupta intre ei pentru teritoriu si masculul dominant se va imperechea cu femela.
Ei nu prea pazesc ouale, dupa eclozare puii sunt complet independenti.
Poze Sarpe Brun
Stiati ca ..
- Cel mai lung sarpe brun a avut peste 3m.
- Dupa eclozare, puii sunt complet independenti
- La maturitate aspectul variaza in diferite modele.
Citeste si despre Cobra
Bibliografie:
