Antilopa de mlastina

Origine

Antilopa de mlastina face parte din ordinul Artiodactyla, familia Bovidae. Riscul de disparitie al acestei specii este redus, numarul de exemplare este mare. Antilopa de mlastina reprezinta una dintre cele mai comune specii de antilopa din Africa.

Din grupul mamiferelor copitate fac parte cateva specii de antilope de talie mai mica din care remarcam antilopa de mlastina (Kobus kob).
Traieste in regiunile din vestul si pana in estul continentului african, Senegal, Uganda, Sudan, Nigeria. Acest animal gratios are obiceiul in caz de pericol sa se refugeze de preferinta in apa, fara a fi un mamifer legat de mediul acvatic.

Astfel se explica de ce este intalnit intr-un habitat format din zone deluroase si inundabile, cu vegetatie ierboasa, locuri de savana mai putin impadurita, campii si pajisti umede.

Antilopa de mlastina (Kobus kob) poate fi gasita in preajma surselor permanente de apa, frecventeaza savanele umede, terenurile inundabile si marginile padurilor. Femelele prefera locurile cu mare vizibilitate pentru a permite identificarea masculilor disponibili. Aceasta preferinta poate fi explicata si de faptul ca doresc sa evite pradatorii.

Hrana Antilopa de mlastina

Antilopa de mlastina (Kobus kob) este un animal ierbivor, se hraneste cu iarba si stufaris, calatorind distante foarte mari pe langa o sursa de apa.

Hrana sa consta din ierburi si plante, iar uneori cand intra in apa consuma si vegetatie acvatica.

Aspect Antilopa de mlastina

Antilopa de mlastina se remarca prin coarnele inelate in forma de lira ale masculului (care pot ajunge pana la lungimea de 69 cm). Exemplarele adulte au lungimea corpului de 1,3-2,4 m si greutatea de 50-300 kg.

Dimorfismul sexual la aceasta specie nu este foarte pronuntat. Masculul este mai mare decat femela si mai impunator prin aspectul sau robust. Ambele exemplare au corpul acoperit de par aspru si scurt al carui colorit maroniu in nuanta scortisoarei apare predominant, atat pe partea dorsala si zonele laterale ale corpului, cat si pe membre la exterior, pe gat si zona capului.

Partea ventrala a corpului este alba. Barbia, botul, zonele din jurul ochilor si partea inferioara a gatului sunt albe de asemenea. Femela se diferentiaza de mascul prin faptul ca are coloritul corpului putin mai deschis si prezinta coarne.

Capul este bine proportionat fata de corp, gatul lung, gros si musculos, botul ingust dar destul de puternic. De o parte si de alta a capului apar ochii mari si blanzi, ce au irisul maro-inchis sau negru.

Urechile sunt lungi si mobile, acoperite cu par alb pe partea interioara si maroniu pe cea exterioara. Acuitatea vizuala si cea auditiva sunt bine dezvoltate, la fel si simtul olfactiv.

Membrele sunt lungi si subtiri, copitate, partea lor inferioara este maro-inchisa spre negru, iar cea interioara alba. Coada este lunga de 10-45 cm, acoperita cu par maroniu deasupra si alb dedesubt.

Doar masculii prezinta coarne.

Comportament Antilopa de mlastina

Antilopele de mlastina traiesc in grupuri destul de mari, care numara 15-40 de exemplare (femele si puii lor). Masculii sunt teritoriali si traiesc solitar, doar in perioada de reproducere se alatura grupurilor de femele.

Fiecare mascul isi alege o zona si o apara de intrusi cu incapatanare, astfel luptele dintre ei se dau atat in perioada de rut pentru a castiga dreptul de imperechere cu femelele dar si in restul anului pentru a-si apara teritoriul.

Aceste animale sunt solidare intre ele, foarte sociabile in sensul ca stau atente la mediul inconjurator si in caz de pericol se anunta prin sunete foarte puternice (ca un fel de bahait gros si strident) si astfel toate antilopele din cadrul grupului incep sa fuga.

Au capacitatea de a alerga foarte repede (cu viteaza de aproximati 50 km/ h) si de a face salturi inalte (de pana la 1,5 m). Cele mai vulnerabile in fata animalelor de prada sunt antilopele tinere si cele bolnave sau batrane care alerga putin mai greu.

Cu cat grupul din care fac parte este mai mare cu atat antilopele au mai multe sanse de supravietuire in fata pradatorilor. In mediul lor natural, cei mai mari dusmani ai lor sunt hiena, ghepardul, leul, crocodilul, pitonul, leopardul si cainele salbatic.

Reproducere Antilopa de mlastina

La aceasta specie femela are o perioada de gestatie de 8 luni, dupa care face un singur pui. Aceasta este alaptat si ascuns in ierburile inalte de mama timp de o luna si jumatate, apoi merge alaturi de ea in cadrul turmei.

Exemplarele tinere femele ajung la maturitatea sexuala la varsta de 12 luni, masculii putin mai tarziu. Ei isi aleg cate un teritoriu separat abia cand ajung la varsta de 3 ani si sunt destul de puternici sa-l apare.

Masculii nu contribuie la cresterea puilor. Antilopa de mlastina are o speranta de viata de 17 ani.