Advertisements

Australian Terrier

  • Origine: Australia
  • Grupa: Terrier
  • Greutate: 4 – 6 kg
  • Inaltime: 23 – 28 cm
  • Culori: maro, roscat, roscat-negru, maro-negru
  • Dresaj: usor de dresat
  • Ingrijire: naparleste constant
  • Temperament: sprinten, alert, loial, curajos
  • Sanatate: in general sanatos
  • Pui: 4 – 6 pui
  • Media de varsta: 12 – 15 ani
  • Alte nume: Aussie, Aussie Terrier, Australian Terrier dog

Origine

Istoria rasei Terrier Australian incepe odata cu sosirea primilor colonisti de origine britanica pe continentul de la Antipozi. In anii de inceput ai secolului XIX, de pe corabiile ce purtau pe catargul principal drapelul „Union Jack” (drapelul Imperiului Britanic) au coborat primii fermieri care aveau intre bagaje, instalati in cosuri de rachita, diferiti caini din marea familie a Terrier-ilor, mai ales exemplare cu blana aspra.

Rolul acestora, pe noile taramuri pe care debarcau curajosi si curiosi, asa cum ii sta bine oricarui Terrier, urma sa fie identic celui indeplinit acasa, in arhipelagul britanic: sa starpeasca soarecii si sobolanii si sa ajute la capturarea animalelor mici, in special a rozatoarelor.

Stramosii rasei au fost, in principiu, reprezentanti ai raselor Cairn Terrier, Skye Terrier (varietatea cu blana mai scurta) si Dandie Dinmont Terrier, rase cu care Terrier Australian impartaseste multe trasaturi de ordin fizic. De asemenea, cand s-a trecut la un proces de selectie coordonat, in vederea stabilizarii rasei, au avut loc incrucisari si cu exemplare din rasele Yorkshire Terrier si Terrier Irlandez (Irish Terrier).

Advertisements

Dezvoltarea rasei a inceput in Tasmania, in jurul anului 1820, primele exemplare fiind numite, simplu, Terrier cu Blana Aspra (Rough Coated Terrier). Sarcina acestor caini era de a tine sub control populatiile de rozatoare si de a lupta impotriva serpilor veninosi, extrem de numerosi, de a semnala apropierea intrusilor si de a insoti turmele de oi si capre. Primul club dedicat rasei a fost fondat in anul 1887, moment din care s-au enuntat primele intentii de oficializare a acestei rase de caini.

De altfel Terrier Australian a fost prima rasa de caini revendicata ca rasa nativa pe continent. In anul 1892 rasa a primit oficial numele de Terrier Australian. Prima participare la o expozitie canina ca si rasa distincta, in curs de emancipare, s-a inregistrat in anul 1903, la un Dog’s Show organizat la Melbourne.

Doi ani mai tarziu acesti caini simpatici erau prezenti in show-uri de prezentare in Marea Britanie. Kennel Club, organizatia din Marea Britanie, a recunoscut oficial rasa in anul 1933. Recunoasterea AKC (American Kennel Club) a venit in anul 1960.

Hrana Australian Terrier

Elementul cel mai important care ii asigura cainelui vostru din rasa Australian Terrier o stare buna de sanatate, un aspect frumos si o stare de spirit dominata de accente pozitive este o dieta sanatoasa si nutritiva. Daca alegeti hranirea corecta pentru Terrier-ul vostru Australian ajungeti, in cele din urma, sa economisiti bani, scazand valoarea facturilor eliberate de medicul veterinar.

Desi sunt caini sanatosi si robusti, Terrier-ii Australieni vor reactiona foarte repede la o dieta neadecvata, avand un stomac sensibil si o piele delicata. Problemele de nutritie se reflecta cel mai adesea in aparitia matretii abundente, mancarimi intense, piele uscata, complicatii in functionarea rinichilor ori a ficatului sau infectii ale urechilor. O alimentatie corecta trebuie sa reconstituie suma, in proportii adecvate, a tuturor nutrientilor vitali: minerale, vitamine, grasimi, carbohidrati, proteine si apa.

Practic niciun tip sau brand de hrana nu este perfect pentru Australian Terrier, deoarece, la fel ca oamenii, fiecare caine reactioneaza in felul sau. Hrana care este foarte bine primita si are efecte minunate la un exemplar de Terrier Australian poate provoca tulburari gastro-intestinale in cazul altui caine din aceeasi rasa si de aceeasi varsta. Uneori va fi nevoie sa incercati mai multe formule premium de hrana pana cand reusiti sa identificati reteta ideala pentru cainele vostru.

Daca aveti un Australian Terrier care devine nerabdator la ora mesei si o consuma cu placere, blana sa este lucioasa si ferma, pielea are un aspect sanatos, tonusul este bun iar scaunele sale sunt de culoare inchisa si compacte, inseamna ca ii asigurati o hranire corecta si cainele are o stare generala buna. Asigurati-va ca selectati hrana potrivita cu varsta sau etapa de viata pe care o parcurge.

Daca un caine adult continua sa primeasca hrana pentru catei, foarte probabil va deveni supraponderal in timp scurt, pentru ca aceasta contine foarte multe calorii, in timp ce un catel care este hranit cu hrana recomandata unui caine adult nu va beneficia de procentajele vitale de minerale, vitamine, proteine, calorii si alti nutrienti esentiali, capabili sa sustina procesul complex de crestere si maturizare a organismului.

Cainii care au atins varste inaintate se recomanda sa fie hraniti cu formula adecvata de hrana (cea pentru caini seniori), pentru ca aceasta este special conceputa pentru a fi mai usor de digerat.

Ce alegeti dintre granulele din hrana uscata, hrana semi-umeda sau cea conservata (umeda), depinde de voi si de Terrier-ul vostru. Un medic veterinar sau un crescator vor recomanda cel mai adesea hrana uscata, pentru ca pastreaza dintii curati si este bine prelucrata de sistemul digestiv, rezultand scaune ferme si compacte. De asemenea mirosul hranei uscate este mai putin pregnant si puteti sa intretineti mai usor curatenia in zona de hranire.

Desi convenabila, hrana semi-umeda nu are beneficiile nutritionale aduse de hrana uscata sau de cea in conserva. Pentru ca Australian Terrier este in prezent un popular caine de companie, este bine sa evitati excesele de alimentatie care pot interveni in relatiile din familie, unde micutul ciufulit este popular si adesea rasfatat. Ce nu trebuie sa ii oferiti spre consum unui Terrier Australian:

Ciocolata. In principiu, acest desert aromat este contraindicat pentru toti cainii. Dar, asa cum unii dintre voi o pot demonstra, unii caini par sa consume mici cantitati de ciocolata fara a manifesta probleme vizibile. In primul rand, este o problema de talie, apoi una de obisnuita. De ceea ce putem denumi „imunizare relativa” prin obisnuirea graduala a organismului cu doze mici.

Dar nu incercati sa faceti asta cu un Terrier Australian, organismul sau poate reactiona foarte rau la ciocolata, chiar daca efectele intarzie sa se faca simtite uneori. Teobromina, un compus al xantinei prezent in ciocolata se face responsabil de complicatiile ce apar in cazul cainilor. Fiti atenti in special la copii, ei sunt mai putin responsabili si tind sa gandeasca nediscriminatoriu. Daca ei indragesc ciocolata, iar catelul este curios si atras de mirosul acesteia, vor oferi mici bucatele si prietenului lor. Cu cele mai bune intentii, desigur, dar expunandu-l unui pericol foarte mare;

Cacao. Legat de miros si ramanand in sfera compusilor ciocolatei, este bine sa stiti ca un compus aparent inofensiv, folosit in gradina ca ingrasamant, reprezinta o alta sursa de pericol. In urma procesului de uscare si decorticare a boabelor de cacao, ramane un produs („tecile” boabelor de cacao) folosit ca un foarte bun ingrasamant pentru plantele de gradina.

Verificati daca ati folosit un asemenea produs in gradina voastra, unde, mai ales in perioada calduroasa, micutul Terrier Austalian va explora entuziast, pentru ca el nu va ezita sa il consume. In privinta alegerii hranei, cainii se bazeaza in primul rand pe miros, iar aroma acestor produse secundare ce rezulta din tratarea boabelor de cacao este absolut irezistibila pentru ei. Dar se dovedesc extrem de otravitoare…

Strugurii si stafidele. Si in acest caz se poarta dispute intre specialistii in nutritie canina, pentru ca inca nu s-a stabilit cu certitudine toxina „vinovata” si, mai mult chiar, exista numeroase cazuri de exemplare canine total imune. Dar o statistica ce include cele mai cunoscute rase de caini releva faptul ca cei din rasa Terrier Australian, ca si Yorkshire Terrier dealtfel, reactioneaza sever la aceste fructe, cel mai adesea prin blocaje renale. Primul simptom in acest caz il reprezinta varsaturile si convulsiile.

Citeste mai mult despre…  Alimentatia cainelui

Aspect Australian Terrier

Terrier-ul Australian este un caine de talie mica, picioarele relativ scurte si corpul mai mult lung decat inalt. Capul este distinct, lung si bine desenat, cu craniul si botul egale in lungime, cu stopul fin. Maxilarul plantat regulat cu dinti mari, muscatura ferma, in foarfece.

Nasul este negru. Ochii sunt mici, de forma ovala, colorati in tonuri caprui-inchis, cu expresie isteata. Nu trebuie sa fie proeminenti (exoftalmici). Urechile mici si ascutite, erecte, plasate distantat si putin par prezent pe pavilioane (intre acestea creste un mot proeminent de par, de obicei intr-o nuanta mai deschisa decat culoarea predominanta pe cap).

Coada se taie in mod traditional la jumatate si este purtata ridicat, aproape vertical. Blana este dispusa pe 2 straturi. Stratul superior are firul lung, aspru si drept, acoperind un prim stat bine atasat de corp format din fire mai scurte, pufoase si dese. Blana le asigura Terrier-ilor Australieni o buna protectie termica si impotriva apei. In jurul gatului parul formeaza o coama, crescand abundent si pe burta si picioare. Terrier-ul Australian adult poate atinge o inaltime la nivelul greabanului de circa 23-28 cm si o greutate corporala in jur de 4-6 kg.

Comportament Australian Terrier

Terrier Australian este un caine mic dar vioi si activ, in nota specifica faimoasei familii din care face parte. Este un caine inteligent si curajos, mereu atent la fenomenele din imediata apropiere. Este alert si vigilent, fiind recomandat in rol de caine de paza. Aussie – cum i se mai spune – este un caine increzator si curios din fire. Devotat familiei, el se va manifesta destul de suspicios cu strainii intr-o prima faza.

Dar, curand, va interactiona bine si cu persoanele straine. Se intelege bine cu copiii dar are o personalitate puternica, este mandru si nu suporta sa fie tracasat. Desi nu este propriu-zis un caine de vanatoare, a mostenit instincte bune de la diferitele varietati de Terrier care au stat la originea formarii rasei, astfel ca va reactiona foarte prompt la aparitia oricarui animal mic in raza sa vizuala.

Are nevoie de socializare precoce, trebuind sa fie invat sa convietuiasca alaturi de alte animale din gospodarie pentru a nu exista conflicte mai tarziu. In general masculii sunt dominanti si aroganti, dovedindu-se agresivi in prezenta altor caini masculi. Este un excelent luptator impotriva reptilelor, chiar a serpilor veninosi. Mic dar musculos, cainele din rasa Terrier Australian dovedeste reflexe extrem de rapide si prompte, reusind sa previna atacurile unui sarpe si ripostand curajos, foarte asemanator cu stilul etalat de mangusta (se plaseaza intr-un final in spatele sarpelui si il musca de ceafa, ucigandu-l).

Dresaj Australian Terrier

Australian Terrier reprezinta una dintre rasele care contrazic viguros ideea preconceputa conform careia talia unui exemplar canin este direct proportionala cu aptitudinile sale in dresaj. Altfel spus, caine mic, sanse la fel de mici in asimilarea unor exercitii de dresaj, comenzi, situatii cu tipar de reactie, etc.

Faptul ca Terrier-ul Australian este un caine de talie mica, contribuie semnificativ la capitalul de simpatie de care acesta se bucura, dar nu ii stirbeste cu nimic imaginea de caine inteligent.

Acest caine isi depaseste spectaculos dimensiunile corporale prin comportamentul sau si nu intamplator a fost prima rasa de caini dezvoltata si oficializata in Australia si Tasmania. Cele mai recente studii in psihologie si inteligenta canina plaseaza aceasta rasa pe un loc onorabil in ierarhiile intocmite.

Resursele dovedite il recomanda pe Australian Terrier drept un concurent merituos pentru concursurile de obedienta si agilitate, in care cainilor li se cere sa inteleaga rapid si clar cerintele instructorului si , de asemenea, sa faca dovada insusirii unor comenzi si exercitii complexe.

Foarte buni vanatori de soareci si sobolani, au mostenit inteligenta de care dau dovada Terrier-ii, confruntati de secole cu istetimea, rapiditatea si puterea de adaptare extraordinare dovedite de rozatoare.

Advertisements

Bineinteles, o regula generala spune ca nu tot ceea ce este teoretic posibil se va traduce in mod natural in practica. Pentru a demonstra capacitatile rasei Australian Terrier trebuie lucrat adecvat cu acesti caini. Trebuie sa le cunoasteti in profunzime caracterul pentru a aplica metode de invatare si dresaj adecvate. Altfel, totul va ramane la nivel de intentie.

Citeste mai mult despre… Dresajul cainelui de companie

Particularitati Australian Terrier

Sunt caini putin pretentiosi, cea mai mare atentie trebuie acordata parului din blana. Australian Terrier naparleste constant pe tot timpul anului, blana sa trebuie periata la fiecare 2-3 zile.

De asemenea, se impune trimarea de cel putin 2 ori pe an. Imbaierea ar putea ridica probleme mai ales cand este vorba de caini masculi (mai voluntari si mai artagosi din fire), pentru ca Terrier Australian nu agreeaza foarte mult apa si senzatia pe care i-o da parul ud.

Are nevoie de miscare si de ocazia de a-si consuma energia.

Boli Australian Terrier

Rasa Australian Terrier are norocul sa nu fie afectata inca de multe probleme de sanatate cu predilectie genetica, asa cum se intampla in cazul altor caini de talie mica. Daca vorbim de boli specifice rasei, Terrier-ul Australian pare sa aiba o predispozitie pentru diabet si tulburari tiroidiene. Aceste afectiuni pot fi gestionate pozitiv de un crescator implicat, responsabil, sustinut de un medic veterinar cu experienta in ceea ce priveste rasele de caini de talie mica.

In cazuri mai rare, cazuri de epilepsie au fost raportate la cainii din aceasta rasa. Ca si alti membri ai grupului Terrier, cainii din rasa Terrier Australian manifesta dispozitie pentru alergii si mancarimi ale pielii, in special atunci cand sunt introdusi in zone cu climat mai cald. Uneori aceste afectiuni sunt declansate de unele disfunctii ale glandei tiroide, dar de cele mai multe ori sunt urmarea unor factori de mediu. Protectia impotriva puricilor si altor paraziti externi este esentiala. Uneori mancarimile si iritatiile ce se produc la nivelul pielii pot fi o consecinta a folosirii substantelor chimice dure continute de diferite parfumuri, sampoane sau aerosoli anti-purici.

Ca si in cazul altor rase de caini de talie mica si rasa Terrier Australian poate fi afectata de luxatia patelara sau sensibilitati la nivelul ligamentelor (ruptura ligamentelor incrucisate). O alta boala a sistemului osos semnalata cu o anumita frecventa in cadrul rasei este maladia Calve-Perthes (necroza avasculara a capului femural sau necroza aseptica. Ambele afectiuni, si luxatia patelara si boala Calve-Perthes se pare ca sunt influentate de mostenirea genetica. Terrier Australian are o rezistenta scazuta la anestezice si o sensibilitate peste medie la substantele chimice. Detaliem in continuare cateva boli comune in cadrul rasei:

Boala Calve-Perthes. Este o boala a sistemului osos, cu declansare la exemplarele tinere ale raselor de caini de talie mica (cu greutatea medie sub 10 kg.). Cauze insuficient documentate in ceea ce priveste conditiile favorizante duc la o scurt-circuitare a fluxului sangvin din capul femural. Treptat, absenta aportului de sange cauzeaza moartea si necrozarea tesuturilor acestui segment osos, capul femurului urmad sa fie resorbit, rezultand colapsul osului si deformarea articulatiei soldului.

Conditia conduce la modificari degenerative in sold (piciorul avand femurul afectat va fi mai scurt) si la instalarea artritei. Varsta la care boala debuteaza cu predilectie este de 5-9 luni. Diagnosticarea se face pe baza radiografiilor, de cele mai multe ori fiind nevoie de interventie chirurgicala. Aceasta boala afecteaza mai des puii masculi (incidenta de pana la 4 ori mai mare) decat puii de sex feminin. Prognosticul este, in general, bun, mai ales daca se intervine in timp oportun, in fazele incipiente ale bolii.

Luxatia patelara este o tulburare care afecteaza rotula (patela). Aceasta migreaza din santul de culisare la la nivelul extremitatii distale a femurului. Cainii afectati vor avea dificultati in deplasare (vor schiopata). De cele mai multe ori, in functie si de stadiul si gravitatea afectiunii, va fi necesara interventia chirurgicala.

Diabetul zaharat este o afectiune pancreatica asociata unei insuficiente in producerea de insulina. Insulina este un hormon indispensabil prelucrarii glucozei de catre organism. Glucoza are nevoie de insulina pentru a intra in celule, furnizand astfel energie animalului. Daca pancreasul nu isi indeplineste in mod normal rolul sau de producator de insulina, atunci glucoza se acumuleaza in sange si devine anormal de abundenta.

Avand proprietatea de a atrage apa, glucoza va fi eliminata odata cu aceasta. Rezulta astfel tendinta de a bea cantitati din ce in ce mai mari de apa, urmata de urinari dese. Alt semnal care va indica riscul unui diabet zaharat este apetitul substantial materializat, paradoxal, printr-o slabire a organismului. La fel ca si la oameni, la caini (in cazul nostru rasa Terrier Australian) senzatia de foame este stopata atunci cand glucoza este absorbita de celulele din hipotalamus.

Cum in cazul unui Aussie bolnav glucoza, lipsita de aportul insulinei, nu poate intra in mod normal in celule, senzatia de satietate nu va fi resimtita. In acelasi timp organismul, nemaiputand prelua energia din glucoza, isi cauta alte surse, acestea fiind grasimile si proteinele.

Astfel, desi avem un animal care mananca mai mult ca de obicei, el slabeste. Diabetul zaharat nu se vindeca. In cele mai multe cazuri este necesara administrarea insulinei pentru a pastra cainele bolnav in viata. Tratamentul cu insulina nu este eficace decat dublat de un regim alimentar strict.

Boala Cushing (hiperadrenocorticism) se manifesta ca o productie in exces a hormonilor suprarenali, in special corticosteroizi. Poate fi vorba de o predispozitie pe cauze genetice sau o consecinta a unei tumori ce afecteaza glanda, sau poate fi declansata de administrarea in exces a unor substante continand corticosteroizi (cum ar fi Prednisol).

Simptomele sunt numeroase si complexe: cresterea consumului de apa in tadem cu urinari foarte dese si necontrolate, cresterea poftei de mancare pe fondul slabirii organismului, hipertensiune arterial, gafait pregnant – indiferent de nivelul de efort, caderea parului, aparitia unor nodule de formatiuni calcifiate la nivelul pielii, sensibilitati ale pielii, declansarea diabetului zaharat, slabirea inimii si a muschilor scheletici, afectiuni ale sistemului nervos. Boala este severa si speranta de viata a exemplarelor afectate, chiar si pe fondul unui tratament medicamentos, este in jurul a 2 ani.

Cataracta determina o pierdere a transparentei normale a cristalinului. Afectiunea se poate produce la unul sau la ambii ochi si poate conduce in timp la pierderea vederii.

Poze Australian Terrier

Canise Australian Terrier

in curand..

Alte rase de caini

 

Alte articole

Comentarii
Toate comentariile
Comentarii