Origine
Scrumbia (Scomber scombrus) este un peste pelagic care traieste in bancuri in mare in apropiere de tarmuri.
Are o lungime intre 30 – 50 cm si pot sa ajunga varsta de 11 ani.
Arealul de raspandire al scrumbiei este in apele de coasta din America de Nord, Marea Nordului, Marea Mediterana si Marea Neagra.
Hrana Scrumbie
Scrumbiile se hranesc cu plancton si puietul altor pesti (ex. heringii)
Prefera si cu pesti, crustacei si moluste.
Caracteristici Scrumbie
Are corpul plin, alungit, aproape cilindric, acoperit cu solzi marunti, capul mare, fara solzi, gura mare, terminala, oblica, cu dinti slab dezvoltati. In urma colturilor gurii are o taietura triunghiulara. Pleoapa adipoasa nu acopera pupila ochiului.
Pe partea superioara acorpului este albastra-verzuie cu straluciri metalice. Laturile sunt albe, cu luciri rozalii. Burta este alba. Greutate obisnuita 100g, exceptionala 300-700g. Lungimea obisnuita 17-30cm, exceptionala 50cm.
Pentru continutul sau caloric si de minerale, se recomanda si in dieta diabeticilor pentru ca subtiaza sangele, favorizand circulatia. 100 de grame de scrumbie contin 230 de calorii, 20 de grame de colesterol, 3000 de mg de acizi omega 3 si 250 de mg de acizi omega 6, esentiali pentru sanatatea inimii.
Cele mai citite articole
Scrumbia mai contine vitaminele A, C, D, E, K, dar si B6 si B12. Este bogata in magneziu si seleniu, cu importante beneficii in tratarea anumitor tipuri de cancer chiar. Pe langa acestea, scrumbia de la pranz semnifica si aportul de calciu, fier, fosfor, potasiu, zinc si sodiu necesare unui organism sanatos.
Spre deosebire de alti pesti, scrumbiile nu au vezica inotatoare, cea ce le ajuta pe de o parte sa schimbe repede adancimea. Dezavantajul lipsei vezicii, este faptul ca pentru a nu se scufunda trebuie sa inoate fara intrerupere.
Scrumbia albastra este migratoare, nu suporta variatiile de temperatura. Traieste in regiunile sudice ale marii, la adanc. Se aduna in bancuri, apropiidu-se de coastele de la N si N-V ale marii, cand apa ajunge la 8grade C, stand aici daca temperatura nu creste mai mult de 16grade C, pentru a se ingrasa.
Se apropie si se departeaza de aceste coastein raport cu temperatura si curentul de apa dulce. O mica parte din ele stau tot timpul anului in Marea Neagra, iernand aici fara a se reproduce. Majoritatea soseste primavara, pe la jumatatea lunii mai, din Marea Marmara, completand migratiunea cardurilor stabile din Marea Neagra. Cand vin, sunt foarte slabite.
Specialistii sunt de parere ca dieta cu scrumbie este de 1.500 de ori mai eficienta in prevenirea infarctului, daca exista riscul de recidiva, decat un tratament medicamentos.
Reproducere Scrumbie
Primavara, in timpul migratiei de reproducere, scrumbiile de Dunare se ingrasa foarte mult, devenind mai rotunde.
Dupa ce-si depun icrele multe dintre ele mor, iar cele care se reintorc in mare sunt foarte slabe.
Masculii ajung la maturitate sexuala la virsta de 2 ani, iar femelele la 3-4 ani, cind depun 10 000-150 000 de icre.Fiind semipelagice, icrele plutesc in apa si sunt antrenate de curent la gurile fluviului, unde eclozeaza.
Puii ramin aici toata vara. Uneori, cind apele Dunarii sunt mari, icrele sunt duse in balti si pe terenurile inundabile. Puii ramin aici si se scurg o data cu apele de inundatie, vara sau toamna.
Poze Scrumbie
Citeste mai multe despre Pestii de balta
Comentarii