Origine
Fitofagul (Hypophthalmichtys molitrix) este originar din China dar a fost introdus in apele din lumea intreaga pentru crestere intensiva (creste foarte repede, la nivel mondial se recolteaza anual peste 1 milion de tone de fitofag) si mai ales din cauza ideii ca este un mare consumator de alge si asa se poate controla cresterea exploziva a anumitor alge.
Dupa introducerea acestui peste foarte multe tari au raportat un impact negativ asupra mediului si se lupta in prezent la limitarea numarului de fitofagi din apele naturale (in special in rauri).
I se mai spune crapul argintiu (silver carp) sau chinezul (crap cinezesc, datorita tarii din care provine: china). Este prezent in cel putin 88 de tari din intreaga lume.
Hrana Fitofag
Chinezul are un regim bazat pe alge microscopice. Echivalentul sau in ocean ar fi balena, care desi este impresionanta ca marime se hraneste cu organisme de zeci de ori mai mici decat ea.
Fiind mai usor adaptabil la conditiile de mediu din Romania decat confratele sau- sangerul- acest peste a proliferat atat in captivitate, in crescatorii, cat si in Dunare, unde a facut obiectul principal al pescuitului la japca.
Nefiind foarte iubit de pescarii sportivi (cu exceptia asiaticilor) nu s-au dezvoltat foarte mult tehnici si nade de pescuit pentru acest peste. Lipsa totala de interes pentru pescuitul fitofagului poate fi si modul cel putin ciudat al acestui peste de hranire, aspira fitoplancton, il filtreaza si apoi elimina apa prin branhii.
Acest peste nu are stomac, se considera ca se hraneste mai mult sau mai putin constant. Deoarece ei se hranesc in principal cu plancton (Totalitatea organismelor vegetale si animale, in general microscopice, care traiesc in apa pana la o adancime de 200 m si care constituie hrana pestilor si a altor animale acvatice), acestia sunt introdusi cu succes in balti cu rol important de control si purificarea calitatii apei.
Cu toate acestea aceste metode nu dau intotdeauna rezultate pozitive. In apa exista unele alge verzi-albastre care contin toxine. Daca sunt mancate de peste la eliminarea lor acesta produce mai multe toxine decat erau initial, ceea ce dauneaza calitatii apei. Aceste aspecte variaza de la zona la zona, de la balta la balta. Fitofagul „mai pune botul” la rame, viermusi, mamaliga, pufileti si alte momeli pescaresti.
Caracteristici Fitofag
Cele mai citite articole
Fitofagul are capul relativ mai mic decat al sangerului si o coloratie mai deschisa. Sangerul, in schimb, are capul mare, si prezinta, in special dupa moarte, acea coloratie sangerie care ii da numele. O alta greseala comuna este sa se considere ca se poate face o diferentiere exacta dupa culoarea solzilor, dupa dungi sau pete.
Am vazut atat sangeri, cat si fitofagi „impestritati” cu negru si gri; pe deasupra, o logica pescareasca ne aduce aminte ca pestele preia culoarea habitatului, putand exista, de exemplu stiuci galbene, verzi, cu pete, cu dungi, etc.
Diferentele dintre fitofag si novac sunt foarte subtile si destul de greu de sesizat in practica, cu atat mai mult cu cat s-a incercat si chiar s-a reusit hibridizarea celor doua rase. Aceste diferente constau in raportul cap/corp, numarul de radii la inotatoarea dorsala, etc.
O femeie la o plimbare cu jet-sky-ul pe apa si-a spart nasul si si-a fracturat o coasta dupa ce a dat peste un fitofag, conditii in care aproape ca s-a inecat, iar un tanar si-a fracturat maxilarul. Sporturile de viteza pe apa sunt periculoase in baltile cu fitofagi.
O specie asemanatoae fitofagului este novacul. Acesti doi pesti sunt confundati nu doar de pescarii incepatori, ci si de multi altii, datorita aspectului fizic asemanator.
Fitofagii au fost introdusi in America in anul 1970 cu scopul de a controla cresterea algelor in anumite balti, dar acestia au scapat din captivitate si s-au inmultit imediat dupa import.
In prezent sunt raspanditi in Mississippi, Illinois, Ohio, si Missouri si mulsi alti afluentii din SUA, sunt numiti si crapi zburatori datorita faptului ca sar deasupra apei atunci cand se simt amenintati. Acestia pot creste pana la 40 kg si pot sari pana la o inaltime de 3m.
Reproducere Fitofag
Ca la majoritatea crapilor reproducerea are loc in mod obisnuit in luna mai, dar se poate intarzia chiar pana in luna iunie, in functie de evolutia temperaturii apei, care declanseaza actul depunerii pontei incepand cu temperatura de 18grade C.
Reproducerea este de tip portionat si, icrele fiind depuse in 3-4 portii, din care 75 % in luna mai si diferenta in 2-3 portii in lunile iunie si iulie. Icrele neeliminate din diferite motive, se resorb.
Poze Fitofag
Citeste mai multe despre Pestii de balta