Advertisements

Vanturel de seara

Origine

Vanturelul de seara face parte din clasa Aves, ordinul Falconiformes si familia Accipitridae.

Mai poate fi intalnit la noi in tara sub una din denumirile: Vanturel de seara, Soimulet de seara, Vinderele de seara, Vinderel cu picioarele rosii, Herete de seara, herete, vindereu, vanturel.

Specia este raspandita in jumatatea estica a continentului european si de aici pana in Siberia de mijloc pana la flucviul Lena apoi Lacul Baical. In sud atinge coasta nordica a Marii Negre si a Marii Caspice intinzandu-se pana la poalele M-tilor Altai.
In tara noastra cuibaritul a fost confirmat pentru Banat, Ardeal si jumatatea estica a Romaniei. Efectivele sunt stationare asa cum sunt de altfel interpretate ca fiind pe continent de IUCN.

Advertisements

Principalul factor limitativ penru prezenta speciei sunt desecarile, restrangerea zonelor umede in favoarea terenurilor agricole, distrugerea pasunilor prin amplasarea de silozuri, rumoarea produsa de activitatile umane cu masini grele sau de orice alta natura.

Specie aflata in sit o calificam cu atributul de stationar atata vreme cat coloniile de ciori nu vor fi distruse.

Hrana Vanturel de seara

Vanturelul de seara este o specie diurna. In cautare de prada executa zboruri la mica inaltime dupa tipicul genului pe care il reprezinta.

Este o pasare carnivora.

Hrana de baza o asigura micromamiferele. Pradeaza rar si soparlele cum si pasarelele, insecte de talie mai mare.

Caracteristici Vanturel de seara

Specia se aseamana cu vinderelul rosu (Falco tinnunculus) are insa coada mai scurta; penajul masculului este dominat de culoarea albastra-cenusie, abdomenul si penele subcodale brun roscate, inelul periorbital, culmen, mandibulele si picioarele rosii.

Femela se aseamana cu femele de vanturel rosu, poate fi usor confundata cu aceasta; caracterul departajant este desenul pieptului lipsit sau aproape lipsit de macule. Juvenilii sunt de obicei mai deschisi la culoare.

Poate fi intalnita pe pajisti naturale, tinuturi de campie necultivate cu caracter stepic dar si, chiar daca mai rar, lunci inierbate, terenuri mlastinoase in apropierea baltilor, cursurilor de ape.

Ca habitat secundar avand scop de sursa trofica pot fi luate in consideratie culturile agricole.

In timpul migratiei formeaza asocieri de mai multe exemplare care poat fi observat de regula in amurg in zbor dar si poposind pe sarmele de telegraf, plopii mai inalti; alteori apar aglomerari importante si in arboretele cu aspect de brauri la margine de culturi agricole recoltate sau in curs de recoltare. In ROSPA0047 Hunedoara Timisana specia este asociata coloniilor de ciori de la Vinga si Sag.

Ciclul anual din viata unui vanturel-de-seara mai include pe langa particularitatile obisnuite in existenta pasarilor si doua momente destinate migratiei si anume cea de primavara si cea de toamna.

Advertisements

In demersul urmarit de noi, migratia de primavara este cea importanta si in special momentul accederii speciei in teritoriu.

Sosirea, se petrece la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai; deja, spunem noi, prea tarziu pentru a ocupa cuiburile artificiale (daca presupunem ca este cazul) deoarece ele sunt vremelnic luate in stapanire de concurentii sedentari, nemigratori ai locului, pe de o parte de ruda apropiata a vanturelului-de-seara, oportunistul Falco tinnunculus (vanturelul rosu), pe de alta de stancute (Corvus /Coeleus/ monedula) si ciufii-de-padure (Asio otus) dintre strigiforme (bufnite).

Numarul mediu de exemplare observate: 40, numarul total de perechi cuibaritoare: 14-20. Scoate sunete chichichi si tri-tri-tri stridente, mai ascutite decat cele ale vanturelului rosu.

Reproducere Vanturel de seara

Pasarile sosesc in teritoriu la jumatatea – sfarsitul lui aprilie cu toate ca am identificat in sit si sosiri mai timpurii. Ouale sunt depuse in luna mai intre al doilea si ultimul patrar.

Vindereii-de-seara folosesc drept vetre de asezare a pontei cuburile vechi de cioara-de-semanatura (Corvus frugilegus), rar cioara griva (C. cornix) sau cotofana (Pica pica).

Falco vespertinus este specie coloniala, la care densitatea perechilor cuibaritoare este data de densitatea cuiburilor de cioara neocupate sau parasite.

Au fost gasite si cuiburi izolate de Falco vespertinus. Deoarece coloniile de cioara-de-semanatura din situl ROSPA0047 Hunedoara Timisana sunt inca bine populate in realitate avem un numar redus de perechi clocitoare de Falco vespertinus.

Ouale depuse de femele sunt in numar de 4 (3-5), de culoarea lemnului de stejar, brun – roscate, cu macule mai inchise si mai deschise ca nuanta pe intreaga suprafata. Forma: scurt – ovala. Incubatia dureaza 22-23 (27) de zile.

Poze Vanturel de seara

Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume

Comentarii
Toate comentariile
Comentarii