Advertisements

Soimul

Origine

Patria soimaritului a fost Asia de mijloc si de nord, cu stepele-i nesfirsite, caracterizate printr-o deosebita bogatie de vinat. Prin intermediul hunilor, al mongolilor si al arabilor, ca si pe calea cruciadelor, soimaritul a patruns in Europa si a cunoscut o dezvoltare uimitoare.

In Principatele Romane, aceasta indeletnicire vinatoreasca a ajuns relativ tirziu si s-a mentinut pina spre mijlocul secolului XIX .
Am folosit de la inceput termenul de soimarit, acesta fiind cunoscut. Dar pentru o mai fidela integrare in istorie, prin soimarit intelegem numai vinatoarea cu soimii propriu-zisi (diferite specii ale genului Falco si Hierofalco).

Pe parcurs insa, la vinatoare s-au intrebuintat si alte specii de pasari de prada, cum sint ulii porumbari, ulii pasarari si alte pasari, nu numai soimii.

Advertisements

Pe linga pasarile de prada dresate sau intretinute pentru principe si demnitari, orasenii se slujeau si ei de soimi si ulii, pentru a vina .

Asa in 1538, castelanul Branului si, in 1546, judele Brasovului si-au procurat soimi pentru vinatoare, in vreme ce brasoveanul Bartus Fux oferea spre vinzare soimi, la un pret variind intre 1 si 2 florini bucata .

In celalalt capat al Transilvaniei , la Bistrita, notabilii orasului erau deseori solicitati de catre moldoveni sa le trimita soimi dresati, dovada ca erau dresori si vinatori cu soimii.

Foarte probabil ca si la Cluj, Sibiu, Alba Iulia si in alte orase, burghezii instariti au soimarit in aceste tinuturi.

Hrana Soim

Aproximativ 80 la suta din hrana soimilor este reprezentata de pasari mici. Acestia vaneaza multe specii de pasari cantatoare, precum si acvatice.Pasarile consuma si soareci de camp, lemingi, lilieci, libelule, gandaci si fluturi.

Soimul vaneaza de regula singur, iar uneori cu perechea: pasarile stau la mica inaltime intr-un loc de observatie, iar daca observa o posibila prada, o urmaresc. Daca nu reusesc sa o prinda din prima o urmaresc la mica inaltime, apoi zboara deasupra acesteia, iar in final o prind.

Masa gratuita !

Multe specii consuma cadavre cand se iveste ocazia – putine dintre ele pierd ocazia unei mese imbelsugate fara munca.

Totusi majoritatea pasarilor rapitoare vaneaza de obicei vietati si le omoara cu armele cu care sunt inzestrate de mama natura – prin intermediul plisculilor si a ghearelor.

Caracteristici Soim

De-a lungul timpului, soimaritul a fost vazut ca o activitate relationata cu regii, liderii si persoanele de inalt rang. Este activitatea cea mai inalta intre tipurile de vinatoare, pentru ca este cea mai dificila si are deci un reto mai mare.

Soimaritul te invata ce este umilinta, iti calmeaza spiritul si proportioneaza soimarului sentimentul de unificare cu natura.

Soimul este un animal solitar, nu este sociabil. Nu are instinctul de a se supune unui sef , de a urmari normele unei societati. Nu poate fi pedepsit, la fel cum nu i se poate da comanda sa se supuna; dar i se poate Cere si poate fi Recompensat.

Regii si persoanele de inalt rang, trateaza celelalte persoane in egala masura, si chiar in aceste conditii se pun in genunchi in fata unui soim. Pentru o persoana obisnuita ca toti ceilalti sa i se supuna, este o lectie de umilinta.

Advertisements

Oameni sai, caii sai, servitorii sai o sa se supuna comenzilor lui, dar pentru un soim, acel rege nu este mai mult decit un simplu coleg de vinatoare.

Dar ce se intampla cu soimarul? Cu o vedere mai proasta, lent si incapabil sa zboare pentru soim, este mai mult un obstacol decit un ajutor in vinatoare.

Trebuie sa foloseasca masina si sistemele de radiolocalizare pentru a fi capabil sa tina pasul si sa gaseasca uneori soimul. Nervii de la baza penelor, permit soimului sa simta aerul cu sensibilitatea degetelor unui pianist.

Lumea lui este formata din vint, gravitatie si viteza. Uitandu-se in jos, vede soimarul pe sol, lent si legat de lumea lui sociala un simplu fir de incredere insa tine soimul pentru a nu scapa pe vinturi, in cautarea prazii lui. singur.

Lungimea: 25-30 cm
Anvergura aripilor: 55-65 cm
Greutatea corporala: masculul 160-180 g, femela 190-220 g
Maturitatea sexuala: masculul la 2 ani, femela la 1 an
Perioada clocitului: mai-iunie
Numarul oualor depuse: 2-7, de regula 4-5
Numarul clocirilor pe an: 1
Durata clocitului: 28-32 de zile
Varsta parasirii cuibului: o luna
Comportament: de regula singuratic
Sunete emise: un schi-chi-chis inalt
Hrana: pasari si mamifere mici, insecte
Durata vietii: cea mai inaintata varsta cunoscuta a fost 11 ani

Specii de soim folosite la vanatoare in Romania

Soimul calator ( Falco peregrinus )
Soimul dunarean ( Falco cherrug )
Uliul porumbar ( Accipiter gentilis )
Uliul pasarar ( Accipiter nisus )

Alte specii de soim:

Laughing Falcon Herpetotheres cachinnans LC
Barred Forest-falcon Micrastur ruficollis LC
Plumbeous Forest-falcon Micrastur plumbeus VU
Lined Forest-falcon Micrastur gilvicollis LC
Cryptic Forest-falcon Micrastur mintoni LC
Slaty-backed Forest-falcon Micrastur mirandollei LC
Collared Forest-falcon Micrastur semitorquatus LC
Buckley’s Forest-falcon Micrastur buckleyi LC
Spot-winged Falconet Spiziapteryx circumcincta LC
Crested Caracara Caracara cheriway LC
Southern Caracara Caracara plancus LC
Guadalupe Caracara Caracara lutosa EX
Red-throated Caracara Ibycter americanus LC
Carunculated Caracara Phalcoboenus carunculatus LC
Mountain Caracara Phalcoboenus megalopterus LC
White-throated Caracara Phalcoboenus albogularis LC
Striated Caracara Phalcoboenus australis NT
Black Caracara Daptrius ater LC
Yellow-headed Caracara Milvago chimachima LC
Chimango Caracara Milvago chimango LC
Pygmy Falcon Polihierax semitorquatus LC
White-rumped Falcon Polihierax insignis NT
Collared Falconet Microhierax caerulescens LC
Black-thighed Falconet Microhierax fringillarius LC
White-fronted Falconet Microhierax latifrons NT
Philippine Falconet Microhierax erythrogenys LC
Pied Falconet Microhierax melanoleucos LC
Brown Falcon Falco berigora LC
Lesser Kestrel Falco naumanni VU
Common Kestrel Falco tinnunculus LC
Madagascar Kestrel Falco newtoni LC
Mauritius Kestrel Falco punctatus VU
Seychelles Kestrel Falco araea VU
Reunion Kestrel Falco buboisi EX
Spotted Kestrel Falco moluccensis LC
Nankeen Kestrel Falco cenchroides LC
American Kestrel Falco sparverius LC
Greater Kestrel Falco rupicoloides LC
Fox Kestrel Falco alopex LC
Grey Kestrel Falco ardosiaceus LC
Dickinson’s Kestrel Falco dickinsoni LC
Banded Kestrel Falco zoniventris LC
Red-necked Falcon Falco chicquera LC
Red-footed Falcon Falco vespertinus NT
Amur Falcon Falco amurensis LC
Eleonora’s Falcon Falco eleonorae LC
Sooty Falcon Falco concolor NT
Aplomado Falcon Falco femoralis LC
Merlin Falco columbarius LC
Bat Falcon Falco rufigularis LC
Eurasian Hobby Falco subbuteo LC
African Hobby Falco cuvierii LC
Oriental Hobby Falco severus LC
Australian Hobby Falco longipennis LC
New Zealand Falcon Falco novaeseelandiae NT
Grey Falcon Falco hypoleucos NT
Black Falcon Falco subniger LC
Lanner Falcon Falco biarmicus LC
Laggar Falcon Falco jugger NT
Saker Falcon Falco cherrug VU
Gyr Falcon Falco rusticolus LC
Prairie Falcon Falco mexicanus LC
Peregrine Falcon Falco peregrinus LC
Barbary Falcon Falco pelegrinoides LC
Orange-breasted Falcon Falco deiroleucus LC
Taita Falcon Falco fasciinucha NT

Reproducere Soim

Cand soimii sosesc la locurile de clocit, masculii prezinta un zbor nuptial. Acestia zboara dand incet din aripi, pentru a atrage femele. Daca o femela intra pe teritoriul unui mascul, pasarile zboara alaturate, iar apoi se arunca in gol si se urmaresc. Relatia de cuplu dureaza un sezon de clocit.
Femela isi depune cele patru-cinci oua la intervale de cate doua zile, iar acestea sunt clocite de ambii parinti timp de o luna.
Initial puii sunt protejati de femela, timp in care masculul vaneaza. Masculul aduce hrana la cuib zilnic, de trei-sase ori.
Dupa 18 zile, cand puii au penajul complet dezvoltat, femela porneste si ea la vanatoare. Dupa o luna puii pot deja sa paraseasca cuibul pentru a prelua hrana de la parintii lor, insa raman in apropierea acestuia timp de inca o luna, iar apoi devin independenti.

Poze Soim

 

Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume

Bibliografie:

Comentarii
Toate comentariile
Comentarii