Pasarea tesator

Origine

Despre pasarea tesator Kilombero (Ploceus burnieri) se cunosc foarte putine lucruri pana in prezent. Ocupa numai o singura vale situata in Tanzania si a fost descoperita in anul 1986; apartine familiei de pasari Ploceidae – familie ce cuprinde 109 specii si 12 genuri, denumite generic pasari tesator, datorita modului in care isi construiesc cuiburile.

Pentru a atrage femelele, masculii tesatori impletesc, cu ajutorul ciocurilor puternice, cuiburi din ramuri tinere si fire de iarba. Acestea au o forma rotunda, intrarea fiind situata pe partea laterala sau inferioara a lor. Forma cuiburilor, precum si tehnica de construire difera in functie de specie.
De exemplu „Ploceus nigricollis” isi construiesc cuiburile in forma tubulara, cu gura in jos. Cuiburile sunt examinate de catre femele, care, in cazul in care sunt multumite de aspect, incep sa le captuseasca cu pene, in vederea depunerii oualelor.

Fiind o pasare poligama, dupa instalarea unei femele intr-un cuib, masculul incepe sa faca cuib pentru o alta femela.

Hrana Pasare tesator

Hrana lor consta din insecte, fructe, seminte. Numeroase specii de pasari tesator traiesc in apropierea culturilor agricole.

Ele traiesc frecvent in colonii mari, ca „Quelea quelea”, stoluri ce pot atinge 100.000 exemplare, producand in unele cazuri pagube mari recoltelor agricole. In Africa de Est s-a constatat faptul ca unele stoluri au zburat peste 1.000 km in cautare de hrana.

Uneori, atunci cand se afla in zone locuite de oameni, consuma resturi aruncate de acestia.

Pradatorii lor naturali sunt vulturul, marabu si serpii care se strecura prin intrarea ingusta de pe partea inferioara a cuibului.

Caracteristici Pasare tesator

Penajul pasarii tesator Kilombero este galben cu maro, partile inferioare ale corpului fiind de un galben stralucitor deosebit. Aripile sunt, de asemenea, galbene, cu dungi maro. Masculii au fata acoperita cu un fel de masca neagra, cu marginile de un castaniu inchis, care se ingusteaza pana intr-un punct situat desupra pieptului.

Femelele reprezinta versiunea mohorata a masculilor, avand penajul mai spalacit si neavand aceasta masca neagra pe fata. Pasarile din specia Kilombero weaver au ochii maro-inchis, ciocul negru si picioarele acoperite cu piele maronie.

Scot o serie de sunete, sub forma unor bazaituri, zumzete si chitaituri, tipice tuturor membrilor familiei tesatorilor.

Distributia mica si neuniforma a pasarilor Kilombero este cauzata de o serie de factori biologici, inclusiv stransa asociere fizica a lor cu stuful, in sensul ca in timpul inundatiilor acesta este singura vegetatie cu care se pot hrani.

Nu pot trai in zonele din apropierea copacilor, deoarece aceste zone impadurile reprezinta habitatul unui concurrent de-al lor, si anume pasarea tesator aurie Ploceus subaureus.

Reproducere Pasare tesator

Se crede ca imperecherea are loc in sezonul umed , cel mai probabil intre lunile ianuarie si aprilie, alegerea acestei perioade putand fi datorata calitatii superioare a capetelor de stuf din acest moment al anului.

Kilombero cuibaresc in colonii de pana la 30 de perechi, pe tulpinile care ies din apa ale stufului. Femelele depun unul sau doua oua. In timpul sezonului uscat pasarile au fost observate pornind in stoluri pe pamant, in cautarea hranei.

In momentul de fata populatia are intre 2500 si 10.000 de indivizi maturi si se intinde pe o suprafata de 1500km patrati.

Numarul indivizilor este in scadere deoarece specia este amenintata de diversi factori printre care cel mai mare, de obicei, este omul.

Poze Pasare tesator

Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume