Origine
Lopatarul (Platalea leucorodia) este o pasare mare si gratioasa, ce s-a raspandit dispersat in Europa si Asia. Cu ciocul sau deosebit, care are forma unei lopeti, poate sa cearna pestii si insectele din apa. Lopatarul cu ciocul in forma de lopata, este una dintre cele sase specii de lopatari.
Aparitia acestuia este din ce in ce mai rara, deoarece suprafetele pentru clocit si procurare a hranei sunt poluate si drenate continuu.
In Europa Centrala, cu exceptia locurilor de clocit de pe langa lacurile din Olanda, lopatarul este un musafir rar. La noi in tara cloceste in mod deosebit in regiunile din Delta Dunarii.
Poate fi recunoscut de la distanta datorita gabaritului si a penelor albe; poate fi observat cautandu-si hrana, in zona lacurilor dulci si la gura de varsare a fluviilor.
Avand un cioc lung in forma de lopata, poate fi deosebit cu usurinta de alte pasari mari, in plus zboara ca barza, cu gatul si capul intinse inainte.
Hrana Lopatarul
Lopatarii isi procura hrana mai ales la rasaritul si apusul soarelui.
Sunt vazuti foarte des in grupuri albe, ca niste fantome, intrand dezordonat in apele putin adanci.
Datorita picioarelor lungi pot sa intre si in apele adanci de 50 cm. Pasesc incet si precaut ca sa nu tulbure apa si sa sperie prada.
In timp ce pasesc isi misca ciocul scufundat in apa, intredeschis, ca pe un pendul, prinzand in felul acesta tot ce este consumabil. Astfel prind lopatarii cea mai mare parte a hranei, dar daca zaresc pe mal o bucatica buna de mancat, se arunca asupra ei cu sarituri rapide si o inghit.
In functie de locul geografic si de anotimp, meniul lopatarului poate sa fie foarte variat, in cea mai mare parte depinde de habitatul permanent: apa sarata sau dulce.
Hrana principala este intotdeauna reprezentata de diferite insecte acvatice, libelule, melci, diferite specii de raci si pesti, rame, mormoloci si broaste tinere.
Caracteristici Lopatarul
Lopatarul traieste in special in lagune marine si la gura de varsare a fluviilor in mare, in stufaris. Desi unele exemplare traiesc singure, adesea isi fac aparitia in grupuri a cate 50 de pasari, in apele putin adanci, unde isi cauta hrana.
Lopatarul cu picioarele lungi prefera lacurile cu nisip si mal si raurile cu curgere lenta, nu numai pentru faptul ca sunt bogate in hrana, dar mai ales pentru ca ii ofera un habitat netulburat fara interventia omului.
Lopatarul viziteaza atat apele sarate cat si pe cele dulci, dar prefera apele lente, curgatoare fata de raurile rapide. La noi in tara este intalnit in special in Delta Dunarii, aici cloceste netulburat si profita de hrana abundenta. Toamna migreaza spre Valea Nilului, in Africa Centrala si de Sud-vest; in aceste regiuni isi petrece sezonul rece.
Exista inca alte cinci specii de lopatari, printre care si lopatarul roz american (P. ajaja), lopatarul african (P. alba) si lopatarul mic sau lopatarul asiatic cu fata neagra (P. minor).
Reproducere Lopatarul
Perioada de clocit dureaza din aprilie pana in iunie. Cunoastem foarte putine date despre cum se formeaza perechile, desi au fost observate foarte multe pasari cu instinct de imperechere. Motul galben, aflat pe crestetul capului se zbarleste si pasarile si-l curata reciproc.
Cuibul este construit pe suprafetele din stufaris, sau la cel putin 5 metri inaltime, pe un copac. In colonii, cuiburile se afla la cel putin 1 sau 2 metri distanta unul de altul, in cazul in care spatiul este restrans aproape ca se ating intre ele. Lopatarul nu este agresiv si nici teritorial, dar in perioada clocitului isi ocroteste zona fata de intrusi.
Cand cuibul este gata, femela depune la intervale de 3-4 zile cate un ou. Parintii clocesc pe rand. De obicei femela depune oua o data pe an, insa daca cuibul este pradat sau inundat, se poate repeta depunerea si clocirea oualor.
Dupa ecloziune puii sunt hraniti de ambii parinti cu hrana regurgitata. Dupa 4 saptamani puii nu mai incap in cuib si asteapta sa fie hraniti pe langa cuib. Uneori se pot amesteca cu puii cuibului vecin. La aproape 7 saptamani puii pot sa zboare, dar mai raman cu parintii o perioada de timp.
Poze Lopatarul
Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume