Origine
Huhurez-mare (Strix uralensis) este o pasare rapitoare de noapte, specifica taigalei siberiene si raspandita pe fasia de padure boreala palearctica care se intinde din vestul Europei, spre est, pana in Corea si Japonia. In unele tari europene, precum Franta si Austria, din care acest rapitor disparuse, s-au facut tentative reusite de readucere a lui in paduri.
In Romania, huhurezul mare este considerat a fi o specie mai rara, avand, in general, populatiile relativ reduse in toate spatiile de raspandire. Este o pasare sedentara care prefera padurile dese din zona de deal si de munte, mai ales pe cele de conifere.
Cuvantul „strix” denumea in latina si in greaca o categorie de pasari rapitoare, din care face parte si huhurezul, care in folclor erau considerate pasari prevestitoare de boli si nenorociri.
Inca din antichitate au circulat diverse legende despre strix. Intr-una se spune ca Polyphonte, fiica zeului raului Strymon s-a retras in munte si a devenit discipola casta a zeitei Artemis, zeita vanatorii, neglijand activitatile patronate de Afrodita, precum dragostea si casatoria.
Afrodita s-a suparat si a facut-o pe Polyphonte sa se indragosteasca de un urs si sa se casatoreasca cu el, ceea ce a suparat-o acum pe Artemis care a intors toate animalele impotriva ei. Polyphonte a revenit in casa parinteasca unde a nascut doi baieti gemeni, Orius si Agrius, jumatate-oameni, jumatate-ursi. Cei doi gemeni erau canibali si dispretuiau, in egala, masura zeii si oamenii.
Zeus i-a poruncit lui Hermes sa-i pedepseasca pe cei doi, iar acesta a hotarat sa-i desparta, dar Ares, tatal zeului Strymon, strabunicul gemenilor, s-a opus, acestia fiind totusi transformati in pasari rapitoare: Orius, in cucuvea, iar Agrius, in vultur.
Mama lor insasi, Polyphonte, a fost transformata intr-un huhurez, despre care se credea ca nu bea si nu mananca niciodata, prevestind razboaie. Servitoarea care a intervenit ca stapana ei sa nu fie metamorfozata, a fost, la randul ei, transformata in ciocanitoare-verde, pasare despre care se crede ca este vestitoare de bine pentru vanatori.
In cuvantul latinesc „strix” isi au originea cuvintele romanesti: striga (insemnand fiinta imaginara care chinuieste copii mici, dar si huhurez), strigoi, strigoaie (stafie, moroi, pricolici, varcolac, aratare, fantoma, naluca).
Hrana Huhurezul mare
Este un vanator redutabil datorita vazului nocturn foarte bun, dar mai ales auzului si zborului planat, silentios.
Dieta sa este formata in special din mici rozatoare, reptile, broaste, insecte mari, dar si din pasari, nu doar dintre cele mai mici.
Vaneaza, ocazional, si mierle, gaite, porumbei sau gainusele cocosilor-de-munte.
Caracteristici Huhurezul mare
Cele mai citite articole
I se spune huhurez-mare pentru ca are o lungime in jur de 60 de cm si greutatea intre 500 si 1300g (spre deosebire de huhurezul-mic (Strix aluco) ce are circa 40 cm si sub 500 g greutate); anvergura arpilor este intre 105-116 cm, lungimea lor este in jur de 35-40 cm, si a cozii de 30 de cm.
Atat dimensiunile, cat si alte trasaturi cum ar fi: coloritul penelor, discul fetei si culoarea ciocului il deosebesc de huhurezul-mic, o pasare mult mai raspandita la noi.
Nu prezinta dimorfism sexual aparent, dar masculul este putin mai mic si ceva mai usor decat femela.
Penajul spatelui este brun-cenusiu cu desene prelungite gri-cenusii, cu pete sterse, transversale pe penele mari; pieptul ii este brun sau albicios si cu stropi intunecati, in dungi longitudinale.
Are doua discuri faciale gri, curate, luminoase, fara pete, inconjurate de stropi fini pestriti. Ochii sunt mici, ciocul galben si coada lunga, cu dungi transversale. Degetele sunt acoperite cu pene pana la gheare.
Este foarte agresiv cand e vorba sa-si apere teritoriul, neezitand sa atace si omul, mai ales daca are pui.
Reproducere Huhurezul mare
Isi face cuibul in scorburi sau il preia de-a gata de la gaite sau ciori, la inaltimi de pana la 20 m si, in mod ocazional, chiar pe sol, in crapaturile pietrelor sau intre radacini.
Sezonul de clocit incepe in martie. Femela face 3-4 oua, pe care le cloceste circa o luna.
In acest timp masculul ii asigura hrana, datorie care se prelungeste inca o luna, totusi mama fiind cea care distribuie mancarea puilor.
Dupa aproximativ 90 de zile de la iesirea din ou puii parasesc cuibul, fara a se departa de restransul areal din jurul lui.
In anii cu hrana putina nu se reproduce. Traieste si 15 ani in libertate si pana la 25 in captivitate.
Poze Huhurezul mare
Stiati ca…
- Globul ocular al bufnitei este tubular si nu poate fi rotit ? Astfel, pentru a putea privi in lateral, pasarea trebuie sa-si roteasca intregul cap.
- Bufnita este cea mai mare pasare rapitoare de noapte.
- Corpul bufnitei este rotund, acoperit de un penaj bogat, cu un cap mare la care se remarca 2 ochi rotunzi galbeni-portocalii ce ocupa jumatate din marimea capului.
- Vaneaza intr-un an aproximativ 10 000 de soareci care, inmultindu-se, ar consuma cantitati uriase de hrana si ar duce la raspandirea multor boli.
Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume