Advertisements

Eretele de stuf

Origine

Eretele de stuf face parte din clasa Aves, ordinul Falconiformes si familia Accipitridae. Mai poate fi intalnit sub urmatoarele denumiri: uliu de trestie, uliu de stuf, gaie de trestie, uliu de balta, sorecar de balta, herete de balta, corui, hultan, vierete sau sova. Engleza: Marsh harrier

Specie diurna, carnivora, survoleaza intinsuri largi in cautare de hrana; terenurile explorate in acest sens sunt inmlastinirile, zonele umede in general, suprafetele de apa, terenurile agricole, luncile si pe cat posibil chiar pasunile.Poate fi intalnit in Africa de nord-vest, Europa cu exceptia nordica a continentului, Asia Centrala, Asia Mica pana in Afganistan. Cuibaritul ereteleui-de-stuf in Romania: pentru estul tarii din nord pana in sud iar pentru vest tot astfel dar cu confirmari mai rare; in Transilvania doar in nord apoi est.

Hrana Erete de stuf

Eretele de stuf este o pasare carnivora care are un regim alimentar format din mamifere mici, insecte si pasari mici.

Advertisements

Caracteristici Erete de stuf

Ca urmare a existentei dimorfismului sexual, masculul are penajul galben-ruginiu si brun, capul galben, pe aripa cu o zona cenusie, sub aripa si la baza remigele nuantate alb, aceleasi proximal deci cu varfurile, negre in timp ce femela este imbracata mai uniform brun, pe crestet, cerbice, piept si pe umeri nuantata galben-ruginiu. Ceara, colturile gurii si picioarele sunt la ambele sexe galbene.

Specie rezidenta, eretele-de-stuf este raspandit mai cu seama in regiunile de campie cu preferinta pentru stufarisuri in perioada de reproducere la adapostul carora isi construieste cuibul.

Prefera tinuturile intinse, stepice, campia inierbata, pajistile naturale necultivate, luncile inierbate, terenurile mlastinoase in apropierea baltilor sau lacurilor (acestea din urma putand oferi nu numai o sursa trofica variata dar si „furnizarea” unor locuri potrivite pentru cuibarit) iar ca habitat secundar, terenurile agricole.

Reproducere Erete de stuf

Obisnuit, cuibul este plasat pe sol avand ca suport stuful din imediata apropiere frant (indoit, culcat), centrul prezentand o scufundatura putin adanca (5-7 cm).

Advertisements

Diametrul vetrei ajunge in schimb la cca. 1 m. Cuibul refolosit in anii urmatori sufera un adaos de material format din crengi, muschi, diferite ierburi, in asa mod ca marginea sa sa depaseasca oglinda apei cu aproximativ 40-80 cm.

Ponta este formata din 4-5 (6) oua ovale ori rotund-ovale, albe cu irizatii albastre sau verzi, fara luciu evident. Intervalul perioadei de reproducere este cuprins intre ultima treime a lui Aprilie pana spre mijlocul lui Mai; intre primul ou si depunerea celui de al doilea sunt necesare 2-3 zile si iarasi atatea intervale pentru fiecare ou in parte.

Incubatia dureaza 32 (36,38) de zile. Clocitul este aigurat doar de femela. Puii sunt stationari in cuib mai mult de o luna si devin zburatori dupa a 56-a zi.

Poze Erete de stuf

Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume

Bibliografie:

Comentarii
Toate comentariile
Comentarii