Advertisements

Cotofana

Origine

Cotofana (Pica pica) face parte din familia corvidelor, este o ruda apropiata a ciorii si a corbului. Si, ca si despre neamurile sale, despre cotofana se spune ca fura. Adica, fiind atrasa de stralucirea anumitor obiecte (de exemplu tacamuri metalice sau chiar bijuterii), cotofana prinde in gheare o lingurita sau un inel si isi ia zborul cu acestea catre un loc mai inalt.

Avand o voce aspra si stridenta, numele acestei pasari mai este atribuit – ca porecla – unei persoane care vorbeste mult si tare (sau fara rost).
Desi initial traiau numai in paduri, taierea copacilor si dezvoltarea localitatilor au determinat cotofenele sa se mute mai aproape de asezarile omenesti, fiind acum mai des intalnite in sate si chiar in orase.

Batranii de la tara spun despre cotofene ca vestesc seceta atunci cand ciugulesc boabe de porumb si ca anunta o furtuna – cand se aduna in stoluri. Tot despre cotofana exista o legenda potrivit careia aceasta pasare a refuzat sa se urce in Arca lui Noe, preferand sa ramana in cuibul sau pe durata potopului.

Advertisements

Hrana Cotofana

In schimb, cotofenele ii ingrozesc pe crescatorii de pasari, prin ale caror ograzi dau deseori iama, furand ouale, dar mai ales puii gainilor, curcilor sau ratelor.

Este un gen de atac la care cotofenele recurg mai mult din instinct, in amintirea vremurilor in care vanau prin padurile seculare, insa acum se multumesc sa se hraneasca si cu seminte sau cu corpurile unor animale moarte. Dar cum orice nas isi are nasul, cotofenele sunt si ele vanate de alte pasari de prada, cum ar fi ulii si soimii.

Caracteristici Cotofana

O ciudatenie a lumii pasarilor este ciocarlia-cotofana (denumita stiintific Grallina cyanoleuca), despre care – chiar daca a fost botezata cu numele ambelor zburatoare – se poate spune ca nu este nici ciocarlie, nici cotofana.

Traieste in Australia, intr-o mare diversitate de habitate (chiar si in orase), preferand totusi sa stea langa o apa, de unde isi procura hrana. Ciocarlia-cotofana are picioare lungi (ca majoritatea pasarilor care traiesc in preajma apelor) si penaj alb cu negru.

Perechi de ciocarlii-cotofana canta deseori in duet, asteptand – in ordine – sa vina randul vocii fiecareia. Cuibul acestei pasari este construit din namol si iarba, fiind plasat de obicei pe o creanga, deasupra apei.

Tot pe continentul cangurilor, la antipozi, traieste cotofana australiana, originara din Australia si Noua Guinee, dar introdusa si in Noua Zeelanda. Este o pasare mai mare decat ciocarlia-cotofana (40 de centimetri lungime, fata de numai 30) si are o voce care a facut-o celebra prin cantecele sale melodioase.

Cotofenele australiene se hranesc cu insecte, dar si cu alte animale mici de pe sol si cuibaresc in grupuri de pana la sase pasari, conduse de un mascul dominant. Fiecare grup isi are propriul teritoriu, pe care il apara de alte cotofene care se incumeta sa il incalce.

Advertisements

O pasare cu o raspandire geografica extrem de ciudata este cotofana cu aripi albastre (neagra cu gri pe restul corpului). Denumita de oamenii de stiinta Cyanopica cyana, cotofana cu aripi albastre traieste in special in China si in zonele vecine din Orientul Indepartat, dar poate fi intalnita si in Spania sau Portugalia.

Singura explicatie pe care ornitologii au putut sa o gaseasca pentru aceasta existenta in locuri atat de indepartate este ca exemplarele europene au fost aduse din intamplare pe batranul continent de marinarii care se intorceau din China cu secole in urma.

Desi nu este cu totul exclus ca aceste cotofene sa fi fost tinute in captivitate ca pasari de companie, este mult mai probabil ca ele sa se fi cuibarit pe vasele navigatorilor spanioli si portughezi, unde au gasit conditii favorabile si hrana din belsug. Si asa, dupa o lunga calatorie, au ajuns in Peninsula Iberica.

Reproducere Cotofana

Cotofenele sunt pasari sociabile, traind in grupuri nu foarte numeroase, dar destul de zgomotoase (mai ales in primele saptamani ale anului) – aceste sunete colective fiind semnalul pentru inceperea perioadei de imperechere.

De-a lungul primaverii, perechile de cotofene isi impart si apoi isi stabilesc teritoriile, pentru ca luptele sa inceteze si sa se poata ocupa de construirea cuibului, de oua si de ingrijirea puilor. Ambii parteneri iau parte la construirea unui cuib incapator: masculul cauta si aduce materialele (crengute, tulpini de plante si iarba), iar femela le aranjeaza astfel incat adapostul sa fie stabil, sigur si confortabil.

In lunile aprilie – mai, femela depune intre cinci si sapte oua, pe care le cloceste apoi timp de maximum 18 zile. Dupa ce ies din ou, puii nu parasesc cuibul inca 22 – 27 de zile, perioada in care sunt hraniti direct de parintii lor.
Apoi, pana la opt saptamani, puii continua sa stea in compania cotofenelor adulte, abia in a treia luna de viata parasind cuibul pe propriile aripi. Chiar si asa, fara a mai fi dependente de parinti, noile generatii de tinere cotofene continua sa traiasca impreuna cu familia in toamna si iarna primului lor an de viata.

Poze Cotofana

Stiati ca …

  • Cotofana se numara printre putinele vietuitoare care se recunosc pe sine daca se vad in oglinda!
  • In folclorul romanesc, cotofana, o ruda apropiata a ciorilor, este un simbol feminin prin excelenta.
  • Cotofenele nu se tem de oameni. Ele pot fi intalnite langa gospodariile oamenilor.

Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume

Comentarii
Toate comentariile
Comentarii