Origine
Cormoranul mare ( Phalacrocorax carbo ) este, asa cum ii spune si numele, cea mai mare specie de cormoran din tara (la noi mai gasim cormoranul mic si cormoranul motat). Este des intalnit pe tot cursul Dunarii, mai ales unde aceasta formeaza balti de revarsare.
Cea mai mare concentratie a exemplarelor de cormoran mare o intalnim in delta. Este raspandit in toata Europa dar in locatii restranse. Exista si o subspecie, Phalacrocorax carbo sinensis, despre care nu se cunosc date ca ar trai si in Romania si care are ca semn distinctiv penele de culoare alba de pe cap si gat.
Familia cormoranilor (Phalacrocoracidae) cuprinde aproximativ 40 de specii, care sunt intalnite pe toata suprafata pamantului. Cormoranii sunt cunoscuti si sub numele de batlani, sunt pasari acvatice de talie mare.
In prezent populatia de cormorani este in scadere din cauza interventiei omului care considera cormoranul o pasare extrem de daunatoare din punct de vedere piscicol. Sunt balti-crescatorii care au vanatori special angajati pentru a distruge populatiile de cormorani.
Numele cormoranilor provine din limba Latina: „corvus marinus” insemnand corb de mare. Traiesc, isi cresc puii in colonii mari si produc o varietate de vocalize.
Phalacrocorax carbo face parte din familia Phalacrocoracidae si ocupa indeosebi zonele din jurul coastei Marii Britanii, lipsind, insa, cu desavarsire in partile nord-estice ale Scotiei. La nivel global, aceasta specie este foarte raspandita, ocupand marea majoritate a zonelor temperate din Lumea Veche.
Hrana Cormoran Mare
Se hranesc in general cu peste, pe care il prind scufunzandu-si gaturile lungi in apa. Cei mai aprigi concurenti ai pescarilor, cormoranii sunt considerati a fi pasari daunatoare, din cauza cantitatii mari de peste pe care o consuma.
Traiesc, in medie 10-15 ani, speciile mari, cum este Phalacrocorax carbo, putand atinge chiar varsta de 30 de ani.
Cormoranul mare este o pasare foarte lacoma, consuma in general un kilogeam, iar in perioada cresterii puilor cate doua sau trei kilograme de peste zilnic.
Gandeste-te ce cantitate de peste consuma o colonie. Coloniile mari care existau altadata au fost micsorate prin impuscare si distrugerea cuiburilor, iar cele existente azi sunt treptat indepartate.
Pentru a prinde pestele, sare usor in apa, se scufunda, apoi iese la mal, isi scutura penele, si pe ramura unui copac sau un ciot sta in pozitie dreapta, uscandu-si aripile (pe care le tine deschise).
Caracteristici Cormoran Mare
Culoare predominanta la cormoranul mare este negrul. Pe burta si piept penele dese si marunte au reflexii albastrii metalice. Albul il gasim in zona obrajilor si a soldurilor. Pe spate si pe aripi penele sunt bine diferentiate ca niste solzi.
Ciocul este puternic, incovoiat alb dedesubt si begru deasupara cu nuante de galben spre baza. Acesta este de lungime mijlocie, cu varful indoit in jos asemanator cu un carlig. Orificiile nazale nu sunt foarte vizibile, iar cavitatea nazala este aproape inexistenta.
Astfel, datorita acestei dispozitii, apa este impiedicata sa intre in aparatul respirator cand pasarea isi scufunda ciocul in apa. Lungimea corpului este de 80 -100 cm, deschiderea aripilor de 1,3 – 1,6 m si greutatea de 2 – 2, 5 kg.
Zboara in grup de cativa indivizi, tinand gatul intins in formatie liniara sau in forma de V. Aceste pasari traiesc in Lunca Dunarii si pe coastele Marii Negre, sunt cunoscute si sub numele de batlan mare sau corb de mare.
De obicei cloceste pe copaci inalti, in colonii care ajung la mii de perechi. Ocazional se gasesc pana al 50 de cuiburi pe un copac. Cuibul este confectionat din bucati de lemn si ramuri, captusit inauntru cu stuf sau iarba. Ambii parteneri construiesc cuibul si clocesc.
Pasarile isi procura materialele pentru cuib scotandu-le din apa prin scufundare, rupand ramurile de pe copaci, sau adunand uscaturile raspandite pe jos. Ambii parteneri naparlesc in decembrie si capata un penaj splendid, dar care naparleste iar in mijlocul verii. Penajul masculilor seamana cu al femelelor.
Cormoranul mare este o pasare foarte des intalnita pe toata regiunea Dunarii ca si pe malurile Marii Negre si in lagune. Daca Dunarea si baltile ingheata, cormoranul mare se retrage pe grinduri si de aici in iernile aspre migreaza spre sud pe coastele Marii Mediterane, insa imediat ce timpul devine mai calduros si se topeste gheata apare din nou la noi. In Romania traiesc in delta Dunarii trei specii de cormoran:
- Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo) (91 cm)
- Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus) (48 cm)
- Cormoranul motat (Phalacrocorax aristotelis) (76 cm)
Reproducere Cormoran Mare
Cormoranul mare cuibareste in colonii in salcii sau plopi. Femela depune pana la 4 oua albastrui iar perioada de incubatie este de 30 de zile. Puii pot zbura dupa 30 de zile de la eclozare. Coloniile sunt specifice prin zgomotul de nedescris pe care il produc.
Cormoranii isi fac cuiburile pe marginile stancoase ale insulelor, folosind ca materie prima: nuielele, pietrisul, crengile sau guano (ingrasamant fosil). Ceilalti cormorani cuibaresc in copaci sau pe sol. Materiile fecale ale cormoranilor sunt atat de acide, incat arborii in care cuibaresc mor in aproximativ 3 ani.
In primele zile de viata, puii vor fi hraniti cu lichidul regurgitat din sacul laringian al pasarilior mature, dupa care vor putea manca si hrana solida, din gusa parintilor lor. Dupa 50 de zile puii, apti de zbor, vor parasi cuiburile, intorcandu-se in colonie dupa ce implinesc varsta de 2-3 ani. In timpul iernii cormoranii se adapostesc impreuna in fiecare seara, in grupuri ce depasesc cateva sute de exemplare.
Poze Cormoran Mare
Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume
Comentarii