Ciuful De Padure

Origine

Bufnita cu urechi lungi (Asio otus) poate fi intanita in nordul Americii si in Eurasia care cuprinde o parte din vestul Europei, Africa de Nord, China si Japonia. Pasarile migratoare pot fi intalnite in Egipt, nordul Indiei si sudul Chinei. In nordul Amercii, in Canada si in Mexicul de nord se intalnesc des, iar mai rar si in S-E Statelor Unite ale Americii.

In desertul de sud-vest Bufnita cu urechi lungi poate fi intalnita de la nivelul marii pana la altitudinea de 2700 de metri. Traieste in paduri de ienupar, de conifere sau de foioase, uneori facandu-si cuibul in paduri riverane, in parcuri sau de-a lungul terenurilor agricole ori in livezi.
In functie de abundenta hranei, bufnitele pot forma colonii. Pe timp de iarna traiesc in grupuri de cate 5-6 membri sau colonii de pana la 60 de membri.

Bufnita cu urechi lungi, ale carei sunete se aud de la distante mari, e o pasare uimitoare. Fiind o pasare nocturna si rapitoare, vaneaza noaptea, insa uneori poate fi zarita si dimineata devreme aruncandu-se asupra prazii.

Denumirea stiintifica a bufnitei cu urechi lungi, Asio otus, vine de la naturalist Roman (Asio), iar Otus vine din latina si inseamna „o specie de bufnita cu pene lungi la urechi”.

Hrana Ciuful De Padure

Ciuful de Padure vanaeaza mai mult noaptea si desigur printre consumabilele ei preferate se gasesc soarecii pe care ii prinde pe intuneric. Ea isi localizeaza prada mai mult dupa zgomotul pe care aceasta il face si mai apoi dupa forma pe care o vede.

Pasarile din aceasta specie mananca pe „nemestecate”, avand in vedere ca la maturitate prind aproximativ sase soareci in timpul noptii si ii inghit fara sa faramiteze, deci intregi. Ciuful de Padure se dovedeste a fi o pasare foarte utila pentru oameni deoarece ea se hraneste mai mult cu rozatoare care dauneaza gospodariilor oamenilor cat si recoltelor acestora.

Astfel poate si sa ii faca un mare serviciu omului, reusind cu maiestrie sa tina controlata populatia rozatoarelor mici care invadeaza zonele. Astfel unde veti sti ca sunt multe colonii de soareci sau sobolani, acolo cu siguranta veti intalni si multe exemplare din aceasta specie.

Bufnita cu urechi lungi se hraneste cu mamifere mai mici, precum soareci, iepuri mici, sobolani, serpi si ocazional, pasari mici, iar daca sunt foarte infometate, pot vana si alte specii.

Caracteristici Ciuful De Padure

Femela si masculul se aseamana la fizionomie, cu diferenta ca femela este putin mai mare, ajungand sa cantareasca 300 de grame in timp ce masculul atinge doar in jur de 250 de grame. Deschiderea aripilor variaza intre 91 si 106 de cm, iar lungimea corpului variaza intre 33 si 40 cm.

Elementul definitoriu al acestei pasari – urechile din pene, difera ca si marime intre ele, dat fiind ca una are jumatatea din marimea celeilalte si este situata mai sus pe cap. Se spune ca aceasta pozitionare ajuta Ciuful de Padure sa auda tridimensional, motiv pentru care este si un bun vanator de noapte.

O alta trasatura definitorie este aceea ca poate sa vada chiar ce se intampla in spatele sau avand in vedere ca poate sa-si intoarca capul mult in stanga si dreapta. Un alt lucru ciudat la aceasta zburatoare este faptul ca isi schimba culoarea in functie de stare, in functie de posibilii adversari pe care ii poate avea sau in functie de mediul ce o inconjoara. Este practic un cameleon inaripat.

Subspecii:

Asio otus otus
Asio otus canariensis
Asio otus tuftsi
Asio otus wilsonianus

Reproducere Ciuful De Padure

Desi sunt pasari strict nocturne, cateodata pot fi intalnite si in timpul zilei. Corpul le este acoperit de pene gri cu maro, iar pieptul le este marcat cu forme de culoare inchisa.

Bufnitele cu urechi lungi se remarca prin ochii galbeni situati in orbitele portocalii cu terminatii inchise. Mijlocul fetei este marcat cu dungi albe care contrasteaza cu liniile negre din jurul ochilor. Smocurile lungi de par din urechi – care ii dau numele – sunt asezate mai aproape de varfului capului comparativ cu ale Marii Bufnite.

Bufnitele cu urechi lungi traiesc mult, in comparatie cu multe alte pasari salbatice. Exista informatii despre o bufnita care a trait 27 de ani si 9 luni in Germania. Speranta de viata la bufnite este de 25 si 30 de ani. Adultii si puii pot fi vanati de Bufnita Mare Cornuta, Bufnita cu Dungi, Acvila de munte, Soimul cu Coada Rosie si Accipiter gentilis.

In perioada de curtare, masculul va zbura in zigzag, batand lent din aripi. Uneori masculul is va agita aripile in partea de jos a corpului pentru a atrage atentia partenerei. Ii aduce femelei hrana pentru a arata ca este capabil sa vaneze, o abilitate foarte importanta mai ales cand apar puii pe baza careia femela isi va alege partenerul.

Intre lunile februarie si iulie, Bufnita cu Urechi Lungi depune 5-7 oua albe intr-un cuib abandonat. Ocazional isi construieste propriul cuib in pomii cu mai putine crengi. Au fost observate si cuiburi pe sol, insa acest lucru se intampla foarte rar.

Femela cloceste ouale, dar uneori lasa masculul sa aiba grija de oua pentru foarte putin timp. Daca masculul nu e in preajma, isi va parasi cuibul pentru scurt timp pentru a se hrani. Puii vor ecloza dupa 26-28 de zile, iar la trei saptamani sunt pregatiti sa plece din cuib. Drept urmare, se vor catara si isi vor face alte cuiburi, pe ramurile alaturate. Cu toate acestea, puii nu vor putea sa zboare pentru inca doua saptamani. De aceea, parintii vor continua sa ii hraneasca pana cand puii vor avea 10-11 saptamani cand vor parasi teritoriul natal.

Desi sunt la randul lor pradatori, tinerele bufnite pot cadea prada ulilor, ciorilor americane sau serpilor. Cand un intrus se apropie prea mult de cuib, parintii sar in apararea puilor si scot sunete stridente, de alarmare. Isi agita aripile, incearca sa intimideze prin sunete infricosatoare si isi deschid larg aripile pentru a parea mai mari si mai infricosatori.

Cand se afla in situatii stresante, bufnita isi va indrepta corpul si smocurile din jurul urechilor pentru a se integra in peisaj. Emite o gama variata de sunete chiar asemenea unor feline. In general, in afara perioadei de imperechere, bufnitele sunt de obicei tacute.

In zbor, Bufnita cu Urechi Lungi isi deschide aripile si pluteste usor asemenea unei molii. Partea inferioara a aripilor este de culoare inchisa ceea ce le aseamana cu Bufnita cu Urechi Scurte numai ca aceasta are mai multe activitati diurne si abia daca are smocuri in jurul urechilor. In plus, penajul sau este mult diferit de al Bufnitei cu Urechi Lungi.

Poze Ciuful De Padure

Stiati ca…

• Globul ocular al bufnitei este tubular si nu poate fi rotit ? Astfel, pentru a putea privi in lateral, pasarea trebuie sa-si roteasca intregul cap.
• Bufnita este cea mai mare pasare rapitoare de noapte.
• Corpul bufnitei este rotund, acoperit de un penaj bogat, cu un cap mare la care se remarca 2 ochi rotunzi galbeni-portocalii ce ocupa jumatate din marimea capului.
• Vaneaza intr-un an aproximativ 10 000 de soareci care, inmultindu-se, ar consuma cantitati uriase de hrana si ar duce la raspandirea multor boli.

Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume