Ciocanitoarea mica

Origine

Ciocanitoarea pestrita mica (Dendrocopos minor) face parte din genul Dryobates, ordinul Piciformes. Este cea mai mica specie de ciocanitoare din tara noastra si din Europa. Poate fi intalnita in zonele cu paduri de fag, in livezi si in zonele de campie. Mai este intalnita in Asia centrala. Lipseste in Franta, Danemarca.

De obicei rareori migreaza mai departe de locurile de cuibarit, fiind o specie sedentara. Populatia care cuibareste in Europa este cuprinsa intre 500.000 si 1.100.000 de perechi. Desi in unele tari populatia variaza sau este usor in declin putem spune ca aceasta specie de ciocanitoare este stabila.

Posibile amenintari vin din partea oamenilor care taie copacii batrani si uscati, copaci preferati de pasare pentru cuibarit.

Este o specie protejata care aduce beneficii padurilor deoarece consuma insectele daunatoare copacilor. Poate fi intalnita in alte limbi sub denumirile: Lesser Spotted Woodpecker, Picchio rosso minore, Pico Menor, Kleinspecht, koakagera, etc.

Citeste si Zborul pasarilor

Hrana Ciocanitoarea mica

Ciocanitoarea pestrita mica are ciocul moale si mic si gaureste mai greu scoarta copacilor.

In afara de insectele si larvele insectelor pe care le consuma ciocanitorile din scoarta copacilor (cum ar fi furnicile) se mai hraneste si cu alte insecte de pe scoarta si ramurile copacilor(gargarite, etc.).

Mai mananca nuci sau alte fructe mai ales iarna.

La nevoie mao coboara sa se hraneasca la sol, dar cea mai mare parte a timpului si-o petrece in coroana copacilor.

Caracteristici Ciocanitoarea mica

Ciocanitoarea pestrita mica este ceva mai mare decat o vrabie. Are lungimea corpului de 14-16cm si greutatea de aproape 20 de grame. Deschiderea aripilor este de 25-29cm.

Fata de alte specii de ciocanitori pene rosii pot fi vazute doar la mascul, doar scufita rosie de pe cap, si aceea nu este foarte mare si clara. Poate fi identificata cu usurinta dupa dungile de pe spate si de pe aripi.

Picioarele sunt de culoare inchisa. Ghearele sunt puternice, pasare se araga cu ele de trunchiurile copacilor stand paralel cu copacul ajutandu-se de coada.

In ciuda marimii ei scoate sunete puternice „keek-keek”.

Vezi si Imperecherea pasarilor

Reproducere Ciocanitoarea mica

Ciocanitoarea pestrita mica prefera arborii uscati pentru cuibarit. Este foarte teritoriala mai ales in perioada de imperechere care incepe in luna martie. Isi marcheaza teritoriul si bate darabana pentru atragerea perechii de sex opus. Cuibul este facut de ambii parteneri, intr-un copac batran si uscat de preferinta, cat mai sus.

Daca gasesc cuiburi artificiale amplasate la inaltime le pot folosi.

Dupa imperechere femela de pune 3-7 oua de culoare alba lucioase. Ouale vor fi clocite de ambii parteneri doua saptamani. Dupa eclozare parintii au grija de pui si ii hranesc pana cand acestia parasesc cuibul, iar acest lucru se intampla dupa aproape trei saptamani. Ciocanitoarea mica are un singur rand de pui pe an.

In salbaticie longevitatea ciocanitorii mici este intre 5 si 10 ani.

Poze Ciocanitoarea mica

Stiati ca …
  • Cuibareste si in cuiburi artificiale.
  • Are marimea unei vrabii.
  • Este cea mai mica specie de ciocanioare din Europa.

Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume

Comentarii
Toate comentariile
Comentarii