Advertisements

Ciocanitoarea mare

Origine

Ciocanitoarea pestrita mare (Dendrocopos major) face parte din genul Dendrocopos, familia Picidae. Este intalnita de la ses pana in padurile de conifere in regiunile impadurite.

In Romania este prezenta pe tot parcursul anului si poate fi intalnita in unele parcuri cu cu arbori izolati.

La noi in tara puteti intalni 3 subspecii din cele 15-25 existente: Dendrocopos major major, Dendrocopos major pinetorum si Dendrocopos major candidus.

Advertisements

Ciocanitoarea mare reprezinta, la noi in tara, simbolul trudei si al muncii grele. Aceasta pasare alearga aproape cat e ziua de lunga dupa hrana parca neobosita. Este cea mai intalnita specie de ciocanitoare din Europa.

Singurele locuri in care nu sunt intalnite ciocanitori sunt Australia, Noua Zeelanda, Madagascar si Antarctica. Populatiile din nord care nu gasesc destula hrana pot migra spre sud

Populatia care cuibareste in Europa este apreciata la 12-18 milioane de perechi. Desi este un numar destul de mare in comparatie cu alte specii de pasari si populatia deciocanitoarea mare este in scadere datorita defrisarilor, a pierderii habitatului si a locului de cuibarit. In unele tari este considerata specie protejata si vanatoarea sau capturarea ei este interzisa prin lege.

Citeste si Zborul pasarilor

Hrana Ciocanitoare mare

Ciocanitoarea mare se hraneste cu viermi insecte sau rame. Unealta sa de baza in cautarea hranei este ciocul ascutit si puternic. Acesta este folosit ca tarnacop sau ciocan. Se foloseste de el pentru a gasi larvele de sub scoarta copacilor.

Auzul deosebit de fin o ajuta sa gaseasca si cele mai mici insecte cu precizie mare. Dupa ce depisteaza locul unde se ascund daunatorii isi foloseste ciocul pentru a ajunge la ei.

Ii gaseste indiferent de stadiul de dezvoltare(larva sau adult). Odata ce gaura a fst facuta se foloseste de limba lunga si lipicioasa pentru a se hrani. Prefera insectele xilofage (cele mancatoare de lemn).

Cand este in cautare de hrana se prinde de copac bine cu ghearele scurte si puternice in pozitie verticala. Degetele sunt pozitionate doua un fata si doua in spate. Se sprijina in coada. Loveste scoarta copacului cu o frecventa de 40 de batai pe secunda.

Se mai hraneste cu seva copacilor, fructe de padure, nuci, seminte, mai ales iarna cand hrana este putina. Primavara se poate hrani cu ouale sau puii altor pasari direct din cuiburile acestora. Nu obisnuiesc sa coboare pe sol decat la nevoie.

In schimb au fost vazute venind adapatori si hranitori la bunataturi date de oameni precum alune sau seminte de floarea soarelui. Alunele sau semintele sunt bunataturi pe care le consuma cu placere, mai ales in perioada de reproducere.

Intre pui este o intrecere continua care sa fie cel mai aproape de gaura scorburei sa fie cel care ia mancarea. Se hranesc si cresc vazand cu ochii. Sunt foarte vocali si activi cand sunt mici.

Vezi si Imperecherea pasarilor

Caracteristici Ciocanitoare mare

Ciocanitoarea pestrita mare are lungimea de 25cm, de la cioc la coada si greutatea de 85 grame. Anvergura aripilor este de 35-40cm. Penele au culoarea alb si negru, iar partea subcodala rosie. Ciocul tare si ascutit pana la capat este albastrui.

Picioarele puternice au culoarea negru-cenusiu. Masculul are o scufita rosie pe cap. Obrajii, gatul si burta sunt de culoare alba. Coloritul tinerilor nu difera mult de cel al adultilor.

Advertisements

Este o pasare indrazneata, activa si teritoriala. Isi marcheaza teritoriul gaurind copacii si il apara cu strictete daca vreun individ vine pe copacii ei. Ciocanitoarea este a doua pasare ca inteligenta. Candva a fost asociata cu apa si se credea ca este un prevestitor al ploii. Sunetul specific de darabana este modul de identificare cel mai comun pentru ca ciocanitoarea nu scoate sunete vocale specifice.

Pasarea s-a adaptat bine la „ciocanit”. Capul este protejat astfel incat impactul nu ii afecteaza creierul sau alte organe. Narile ii sunt acoperite de pene mici pentru a nu intra bucatile de lemn care se desprind din copaci. Se poate deplasa vertical pe scoarta copacilor. Maturitatea sexuala este atinsa la varsta de un an.

In continuare aveti subspeciile ciocanitorii pestrite mari si in dreptul fiecarei specii este trecut in paranteza persoana care a descris pentru prima data subspecia si anul:

Dendrocopos major major
Dendrocopos major brevirostris
Dendrocopos major kamtschaticus
Dendrocopos major pinetorum
Dendrocopos major hispanus
Dendrocopos major harterti
Dendrocopos major canariensis
Dendrocopos major thanneri
Dendrocopos major mauritanus
Dendrocopos major numidus
Dendrocopos major poelzami
Dendrocopos major japonicus
Dendrocopos major cabanisi
Dendrocopos major stresemanni

Reproducere Ciocanitoare mare

Cuibul este facut in copaci batrani. In fiecare an ciocanitoarea isi face un cuib nou, iar cel vechi este folosit de alte pasari. Ciocanitoarea mare mai foloseste si cuiburi verticale, cum ar fi partea de sus a copacilor ramasi fara varfuri.

Ambii parteneri isi apara teritoriul in luna martie ciocanind puternic in copaci. Inainte de a se apuca de constructia cuibului masculul si femela zboara in ritualul nuptial.

Cuibul are intrarea mica si rotunda de circa 5cm diametru.

Dupa imperechere femela depune 3-7 oua de culoare alba lucioasa. Ambii parteneti clocesc cu randul. Ziua cloceste femela, iar noaptea cloceste masculul. Dupa perioada de incubare de doua saptamani ies puii.

Acestia pot zbura la circa trei saptamani de la eclozare. Ciocanitoarea mare scoate un singur rand de pui pe an.

Speranta de viata este de 10 ani in libertate.

Poze Ciocanitoare mare

Stiati ca …
  • Singurele locuri in care nu sunt intalnite ciocanitori sunt Australia, Noua Zeelanda, Madagascar si Antarctica.
  • Ciocanitoarea este a doua pasare ca inteligenta.
  • A fost asociata cu apa si se credea ca este un prevestitor al ploii.

Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume

Comentarii
Toate comentariile
Comentarii