Origine
Ciocanitoarea pestrita de gradina (Dendrocopos syriacus) face parte din genul Dendrocopos, ordinul Piciformes. Poate fi intalnita in Europa de Est si Centrala.
Nu este o specie migratoare, dar zboara pe distante scurte in cautare de hrana. Vietuieste in gradini, parcuri, livezi si paduri in diversi copaci (nuci, plopi, duzi, pomi fructiferi, etc.)
In Romania este prezenta tot timpul anului si este intalnita mai mult in zonele de campie si dealuri. In prezent este o pasare din ce in ce mai rara, cea mai mare amenintare a sa fiind disparitia locurilor de cuibarit.
Distrugerea habitatului natural si folosirea ierbicidelor si insecticidelor excesiv afecteaza arealul pasarii.
In Europa populatia inregistreaza intre 500.000 si 1.100.000 de perechi.
Citeste si Zborul pasarilor
Hrana Ciocanitoarea de gradina
Ciocanitoarea de gradina se hraneste cu insecte, seminte si fructe.
Spre deosebire de alte specii care se hranesc cel mai mult cu larve sau furnici, aceasta specie consuma cel mai mult fructe si seminte.
Din hrana lor mai fac parte insecte (fluturi, omizi, viermi, larve) care se gasesc in scoarta copacilor si larvele lor la care ajung spargand scoarta copacilor si prinzandu-le cu limba lunga si lipicioasa.
Cand sunt in cautare de hrana si ciocane copacii se prind cu ghearele de scoarta si se sprijina in coada.
Ciocanitoarea de gradina este considerata una din speciile de ciocanitori carnivore datorita modului de hranire.
Vezi si Imperecherea pasarilor
Caracteristici Ciocanitoarea de gradina
Cele mai citite articole
Ciocanitoarea pestrita de gradina este o pasare de marime medie care are lungimea de 25cm, anvergura de 38-45cm si greutatea in jur de 80 de grame.
Penajul pestrit este format din culorile alb si negru la care se adauga cu o pata de roz.
Masculul are o pata rosie pe ceafa care la femela este lipsa. Tinerii au crestetul capulul de culoare rosie. Ciocul are forma conica este drept si de culoare neagra.
Coada este neagra, penele de pe burta albe, iar cele din zona anala sunt roz.
Picioarele sunt scurte si puternice, la fel si degetele. Penajul celor doua sexe se aseamana.
Poate fi confundata cu usurinta, mai ales in zbor, cu ciocanitoarea pestrita. Zborul este ondulatoriu, iar aripile sunt stranse pe langa corp dupa fiecare serie de batai de aripi. Este considerata o specie agresiva si dominanta.
Isi marcheaza teritoriul ciocanind primavara copacii uscati, crengile uscare sau stalpii de telegraf.
Reproducere Ciocanitoarea de gradina
Ritualul de imperechere al ciocanitorii pestrite de gradina este interesant. Ambii parteneri au miscari ce fac parte dintr-un ritual, miscari ale capului si gatului insotite de zboruri si strigate stridente. Ambele sexe bat darabana.
Ciocanitoarea de gradina isi face cuibul singura, ca toate ciocanitorile de altfel, in trunchiul copacilor sau in crengile groase ale acestora. Intrarea are in jur de 5 cm cat sa poata intra pasarea si este rotunda, iar adancinea cuibului este de 10-25cm.
Cuibul este facut de obicei la inaltimea de 2m, dar poate fi gasit pana la inaltimi de 6m. Masculul este principalul muncitor la faurirea cuibului. Exista si posibilitatea ca uneori sa foloseasca scorburile vechi. Este o specie monogama. In afara perioadei de reproducere este o pasare solitara.
Cuibareste si in apropierea caselor in diferiti copaci batrani din curtile si gradinile oamenilor.
Dupa imperechere femela depune, primavara in perioada iunie-mai 3-6 oua. Ouale sunt clocite de ambii parinti timp de aproape doua saptamani. Puii sunt crescuti si hraniti de ambii parinti. Acestia stau in cuib 25 de zile dupa incep sa zboare si raman in apropierea parintilor timp de inca doua saptamani dupa care devin independenti.
Traieste o viata lunga pentru o pasare. Speranta de viata este de 10-11 ani in salbaticie.
Poze Ciocanitoarea de gradina
Stiati ca…
- Prefera zonele deschise si poate cuibari in apropierea asezarilor umane.
- Este considerata carnivora.
- Ambele sexe executa un ritual de imperechere impresionant.
Citeste si Cele mai rapide 10 pasari din lume