Aceasta este una dintre multiplele specii de melcii relativ nou descoperiti si intrati in atentia acvaristilor sub denumirea de Sulawesi snails. Zona de origine a lui Tylomelania patriarchalis este lacul Matano, din insula Sulawesi, unde, desi cei mai multi indivizi se gasesc in ape putin adanci, intre 1 si 2 metri, au fost exemplare descoperite chiar si la 40 m adancime. Este un nevertebrat pretuit mai ales pentru aspectul foarte interesant, atat al corpului, cat si al cochiliei.
Poate fi intalnit sub denumirea: Tylomelania white spotted snail.
Hrana
Zona de hranire a melcilor Tylomelania partriarchis este aceeasi in care isi petrece cea mai mare parte a timpului, zona de fund; ii place sa sape in nisip pentru a cauta hrana. Va consuma cu placere hrana pudra si, dupa un timp, va cauta si tabletele cazute in substrat. Nu se da in laturi nici de la hrana vegetala, nici de la cea cu proteine animale. Este o specie cu un regim de viata atat nocturn, cat si diurn, in consecinta va consuma hrana, atat ziua cat si noaptea, dar, in functie de prezenta sau absenta acesteia, isi va adapta ritmul de viata. Asadar, in conditiile controlate de acvariu va cauta hrana cu preponderenta in timpul zilei. Cu toate aceastea, a dovedit o foarte rapida adaptabilitate la noi tipuri si conditii de hrana. Este de dorit ca hranirea sa se faca de mai multe ori pe zi.
Caracteristici
Tylomelania patriarchis este, asemeni tuturor celor din genul sau, un melc cu o dimensiune peste medie, cu cochilia conica, de culoare maroniu inchis, de pana la 117 mm lungime si 35 mm latime. Aceasta poate produce pana la 13 rasuciri, melcii mai batrani avand apexul corodat. Corpul este puternic colorat si cu un contrast puternic, negru cu pete albe, cu antenele drepte, la baza carora sunt pozitionati ochii. Impresia generala este de robustete.
Cum majoritatea acestor melci sunt capturati direct din natura, este necesara o perioada de acomodare in acvariu, in care este obligatoriu sa li se ofere ascunzisuri si locuri umbrite, in care se pot refugia si care sa reduca stresul mutarii. Totusi, aceasta specie se dovedeste adaptabila si, dupa perioada de acomodare, care poate dura pana la o saptamana, va explora noua locuinta, preferand solul, atat moale, cat si nisipos, observandu-se evitarea locurilor inalte. Ie convine de minune ca acvcariul sa contina bucati de lemn si frunze.
Conform conditiilor din mediul natural, este de preferat sa i se ofere apa moale, si putin bazica (exemplu de conditii in care se simte foarte bine: ph 7.5-8.5, Kh 2, Gh 0) cu o temperatura putin mai ridicata, de 26-28°C. Datorita marimii sale, i se va oferi un acvariu de peste 80 cm lungime.
Reproducere
Nu este o specie hermafrodita, deci pentru o reproducere reusita a acestor nevertebrate, este nevoie de ambele sexe. Se crede ca fecundarea femelei se produce printr-un spermatofor. Puii se vor dezvolta in interiorul femelei, aceasta specie fiind una ovovivipara, la aparitie fiind complet dezvoltati. Femela va da nastere unui pui la doua – opt saptamani. Puiul va avea circa 0.5 cm si se va hrani, in principal, cu alge.
Poze
Bibliografie:
Comentarii