Stea de mare

Origine

Steaua de mare sau pestele stea apartine clasei Asteroidea. I se mai spune si steaua fragila. Exista 2000 de specii care traiesc in toate oceanele lumii: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic si Oceanul de Sud(Antarctica).

Stele de mare sunt intalnite la diverse adancimi, unele mai mari de 6000m. Sunt cele mai familiare cu animalele marine si detin o serie de trasaturi bine cunoscute, ca de exemplu regenerarea si hranirea pe midii.

Ele variaza in functie de speciile individuale si poseda o mare au o mare diversitate de forme si moduri de hranire.

Hrana Stea de mare

Sistemul digestiv este destul de complicat. O sa revin asupra lui cand o sa fac o clasificare pe specii a stelelor de mare. Pana atunci un mic rezumat… Gura este situata pe partea inferioara a corpului si se deschide printr-un scurt esofag.

Mai intai deschide scoica. Apoi isi scoate stomacul pe gura si il introduce intre valvele scoicii. Stomacul secreta enzimi cu ajutorul care ajuta la digerarea victimei.

Datorita capacitatii de a digera mancarea in afara corpului sau steaua de mare este capabila sa vaneze prada mai mare decat gura ei ca de ex: scoici, stridii, artropode, pesti mici si moluste. Steaua de mare se hraneste mai ales cu scoici.

Nu toate speciile sunt carnivore sau numai carnivore. In lipsa de carne ele pot suplimenta dieta cu alge. Suna ciudat dar unele alge efectiv pasc pe fundul marilor si oceanelor.

Aspect Stea de mare

Steaua de mare exprima la maturitate o simetrie pentaradiala. Cu toate acestea se crede ca stramosii au avut simetrie bilaterala. Cea mai obisnuita stea are 5 raze sau brate. Sunt specii si cu 6 sau mai multe brate din cauza anomaliei de dezvoltare.

Alte specii pur si simplu au mai multe, de exemplu specia Solasteridae poate avea pana la 50 de brate. Aceste organisme sunt compuse din carbonat de calciu. Suprafata de jos contine suprafata orala si suprafata superioara este mai tare, ea avand si rol de protectie.

Cele mai citite articole

Din suprafata corpului se pot identifica mai multe structuri care cuprind anatomia de baza a animalelor si pot uneori ajuta la identificarea acesteia. Cele 5 brate se deplaseaza pe zeci de picioruse. Piciorusele tubulare se misca atunci cand apa este pompata prin ele inauntru si inafara.

Un sistem de canale conduce apa spre picioruse. Pe aceste canale se afla niste pompe. Ele regleaza circulatia apei. Steaua de mare absoarbe apa printr-un filtru.

La sfarsitul fiecarui brat exista un ochi microscopic cu care steaua de mare poate vedea pe unde se deplaseaza pe lumina dar si ep intuneric. Nnu exista cornee sau iris.

Comportament Stea de mare

Multe tipuri de toxine au fost extrase din diferite specii de stele de mare pentru cercetare si domeniul farmaceutic sau industrial la nivel mondial.

Respiratia are loc in principal prin intermediul tuburilor din brate de dimensiuni mici numite papile. Oxigenul din apa este distribuit in intreg organismul.

Excretia, de asemenea, are loc tot prin acest sistem de tuburi si papile.

Reproducere Stea de mare

Stelele de mare se pot reproduce pe cale sexuala sau asexuata. Majoritatea speciilor sunt hermafrodite. Una din specii se naste mascul si mai tarziu se transforma in femela.

Dimorfismul sexual nu se poate vedea din exterior. Ouale dupa ce au fost depuse nu necesita decat sa fie acoperite si clocite. Stelele de mare se aduna in perioada inmultirii si nu se stie cum comunica dar se inmultesc toate in aceeasi zi.

Daca un brat este rupt acesta se regenereaza doar daca la un capat are o parte din discul central, adica doar partea prinsa de organism. Durata de viata variaza intre specii, speciile mai mari traiesc mai mult.

O specie ajunge la maturitatea sexuala in 2 ani si traieste aproximativ 10 ani, alta ajunge la maturitate in 5 ani si traieste 30-40 de ani.

Poze Stea de mare

Stiati ca ..

• Steaua de mare nu are creier.
• Steaua de mare este un animal foarte deosebit. Are forma de stea si traieste in apa dar nu este peste desi i se spune „starfish”.
• Stelele de mare au in capatul ventuzelor celule fotosensibile, care alcatuiesc un fel de ochi primitiv, capabil sa reactioneze la lumina.

Cele mai citite articole