Narvalul

Narvalul

Origine

Narvalul (Monodon monoceros) face parte din familia Monodontidae, ordinul Cetacea. Este un animal marin care traieste tot timpul anului in oceanul Arctic.

Prima oara a fost vazut in apele din nordul Canadei si din Groenlanda. Poate fi intalnit in apele arctice si subarctice in apropierea ghetarilor din aceste zone si in nordul Rusiei. Este singurul reprezentant al familiei sale.

Narvalul a fost numit qilalugat tugaliit de fostii locuitori arctici. Acestia l-au apreciat mai mult decat morsele si focile pentru ca cine reusea sa captureze un exemplar isi putea hrani tribul cateva saptamani. La inceput se credea ca narvalul are pe cap un corn si i s-a spus „unicornul marilor”. Mai tarziu s-a dovedit ca este un dinte.

Lasand la o parte aspectul lor unic se spune ca narvalul a fost modelul celebrului unicorn atat de evocat in evul mediu.

Desi este inrudit cu balenele nu seamana foarte mult cu ele. Este un cetaceu cu dinti (odontocet), dar nu se aseamana cu delfinii sau balenele pe care le stim pentru ca este altfel, este unic.

Povestile si miturile despre narvali care au fost spulberate de zoologul de origine engleza Ole Wurm in anul 1683 care a facut publica existenta narvalilor. Denumirea stiintifica Monodon monoceros inseamna „un dinte, un corn” si face referite la podoaba lunga de doi metri.

Situatia narvalilor este una foarte delicata. Mortalitatea creste datorita schimbarilor climatice si a poluarii. Partea trista este ca nu supravietuiesc in captivitate. In libertate numarul narvailor este de 10.000 – 20.000 de exemplare, sau 75.000 de exemplare dupa alte documentatii.

Oricum numarul este mic fata de exemplarele care ar trebui sa populeze oceanul. Din cate am inteles guvernele canadian si norvegian permit in continuare vanatoarea acestor animale.

In literatura de specialitate poate fi intalnit sub denumirea narwhal sau narwhale.

Hrana Narval

Hrana narvalilor este foarte variata. Putem spune ca au un meniu acvatic foarte variat.

Acestia isi potolesc foamea cu creveti, pesti care inoata in bancuri, cefalopode, codul arctic (Arctogadus glacialis) sau pesti de la adancimi mai mari, cum este cambula.

In stomacul lor s-au gasit si pietre pe care se crede ca le-a inghitit accidental cand se hranea cu peste.

Una din metodele de hranire presupuse este apropierea de prada suficient de mult incat aceasta poate fi aspirata in gura.

Aspect Narval

Narvalii au lungimea maxima de 5 metri si greutatea de 1.5 – 1.8 tone. Femelele sunt mai mici decat masculii, ele nu depasesc 4 metri si greutatea de o tona.

Dimorfismul sexual se poate stabili usor, nu datorita asemanarii fizice, ci a faptului ca doar masculii dintele de os. Exista sansa ca unul din 500 de narvali sa aibe doi dinti. Dintele este situat pe maxilarul superior si este rasucit ca un burghiu.

Datorita dintelui lung au luat nastere o serie de legende medievale ale inorogului. Dintele poate atinge o lungime de 2m, este osos, si cantareste in jur de 10kg. Pentru masculi narvali dintele osos poate avea semnificatii sexuale. El este folosit pentru a se impune in fata altor narvali dar si ca arma. Doar masculii au dintele asa lung, la femele este mult mai mic.

Pentru eschimosi (numele corect este inuiti, dar nu prefera sa li se spuna asa deoarece inseamna „mancatori de carne cruda”) un narval este foarte apreciat. Se consuma tot, nu se arunca nimic. Pielea si grasimea se mananca crude si sunt considerate delicatese.

Oasele sunt folosite pentru confectionarea obiectelor de arta. Eschimosii din vestul Groenlanei inca vaneaza narvali. Norocul narvalului este ca in zonele in care vietuieste este greu de ajuns, altfel probabil ar fi o specie disparuta. Din dintele lui oamenii faceau, pe langa obiecte decorative sau obiecte pentru diverse ritualuri si diverse arme ca harpoane sau suliti.

Cele mai citite articole

Aspectul lor impunator cu „corn in frunte” i-a facut pe multi sa creada ca este un animal feroce. Denumirea provenita din vechea limba norvegiana inseamna „cadavru”. S-au inselat. Narvalii, in ciuda aparentelor si marimii sunt retrase si timide.

Comportament Narval

Narvalii vietuiesc in grupuri de pana la zece indivizi. Grupurile se formeaza in functie de varsta si sex. Masculii pot fi vazuti foarte usor cum se lupta la suprafata apei dupa dintele lung.

Multi cred ca dintele, sau cornul, cum mai este numit de unii este mandria animalului cum este coama leului sau coada paunului deoarece acesta nu este folosit aproape deloc in lupta sau la spargerea ghetei. Poate ca nu este prins foarte bine la baza si se poate rupe, sau poate il doare si il foloseste in situatii extreme.

Desi dintele este considerat o arma letala narvalii prefera sa se scufunde la adancimi mari ca sa scape de atacul balenelor ucigase sau ursii polari. Ei sunt singurii pradatori ai narvalului. Ursul polar isi pune problema cum sa ajunga la prada, daca s-a apropiat destul de mult narvalul este o prada usoara.

Migreaza urmand rute stabilite exacte. Isi petrec vara in ape putin adanci fara gheata. Iarna prefera apele adanci acoperite de blocuri mari de gheata. Sunt cunoscuti pentru modul extrem de supravietuire.

Trebuie sa fie atenti la ochiurile de apa care se formeaza si se inchid de ghetarii de la suprafata. Nu este greu avand in vedere ca isi poate tine respiratia aproape jumatate de ora sub apa.

In urma unui studiu au impresionat prin capacitatea de a cobora la adancimi unde alte cetacee nu se aventureaza. Narvalii face unele dintre cele mai adanci scufundari din ocean. Iarna coboara la adancimi de 800 de metri de pana la 15 ori pe zi. Au fost vazuti si la 1500 de metri adancime.

Se folosesc de ecololocatie pentru a crea o „harta” a mediului inconjurator. Semnalele pe care le trimit sunt atat de sofisticate incat ei pot identifica gauri in patura groasa de gheata care acopera apele arctice de la zeci de metri departare. Aceste gauri sunt vitale pentru ca trebuie sa respire o data la cel mult jumatate de ore.

Multe mituri si povesti se spun despre narvali, dar acesta este cel mai popular: „Se pare ca, pe vremuri, narvalii nu aveau dintele urias. intr-o buna zi, o femeie manata de foame si-a legat funia harponului in jurul mijlocului si a purces in caiac pe apele inghetate la vanatoare.

Dupa ce a reusit sa infiga harponul in trupul unui narval mare, femeia a inceput o lupta fara sorti de izbanda cu puternicul cetaceu. intr-un final, narvalul a castigat infruntarea si a plonjat in adancuri, tragand femeia dupa el. Atunci, femeia s-a transformat la randul ei intr-un narval, iar parul sau impletit s-a transformat intr-un corn lung. De atunci ar avea toti narvalii coltul lor atat de caracteristic.”

Vikingii au fost cei care au venit cu povestea narvalului in Europa medievala. Ei faceau rost de dinti de narval de la localnicii pescari din Groenlanda si le vindeau foarte scump, mai mult decat greutatea lor in aur. Europenii bogati credeau ca podoaba unicornului vindeca orice otrava.

In celebra lucrare „Istoria naturala” scrisa de naturalistul francez Georges Louis Lecrerc, narvalul este descris drept „un monstru marin sangeros, care nu ezita sa atace fiinte mai putin puternice, sfideaza toate pericolele, ii plac masacrele, ataca fara provocare, nu are egal in lupta si omoara fara sa caute vreun folos”. Desigur, toate acestea s-au dovedit a fi false.

Regina Elisabeta I a Angliei a platit pentru un potir din dinte de narval fabuloasa suma de 10.000 de lire sterline, suma cu care puteai cumpara un conac de mari dimensiuni.

Cei care vad un narval in mediul sau natural se spune ca nu-l vor uita niciodata. Raritatea si unicitatea lui sunt fabuloase.

Reproducere Narval

Perioada de reproducere si nasterea are loc primavara cand hrana este din abundenta. In perioada calda cand se aduna grupurile masculii isi stabilesc ierarhiile. Se spune despre narva ca este un animal linistit si pasnic. Chiar daca isi stabileste ierarhiile si se lupta pentru suprematie, acesta o face intr-un mod linistit etalandu-si podoaba capilara.

Se spune ca lungimea dintelui este corelata cu potenta in cazul narvalilor. Cu cat au dintii mai lungi cu atat sunt mai potenti. Masculii se folosesc de infatisarea lor pentru atragerea partenerelor. Femela atinge maturitatea sexuala in jurul varstei de 5 ani. Aceasta nu formeaza perechi durabile, astfel ca la fiecare reproducere poate avea alt partener.

Dupa perioada de reproducere femelele dau nastere, primavara in lunile aprilie-mai, la un singur pui. Fiecare femela naste o data la 2-3 ani. Perioada de gestatie dureaza 14 luni. La nastere puii au o culoare inchisa, dar odata cu inaintarea in varsta pielea i se deschide.

Dupa nastere puiul isi urmeaza mama o perioada, timp in care acesta este hranit cu lapte gras de care are mare nevoie in apele nordice. Micutul masoara la nastere 1.6 metri si are culoarea gri inchis.

Speranta de viata a narvalului este de 50 de ani.

Poze Narval

Stiati ca ..
  • Are un dinte de lung de 2m si greu de 10kg.
  • Se poate scufunda la adancimi record de 1000 de metri.
  • Inca este vanat de eschimosi si daca este prins de la el se consuma tot, nimic nu se arunca.
  • Are doar doi pradatori naturali: orca si ursul polar.
  • Dintele unui narval este evaluat la 1-2 mii de dolari sau mai mult in functie de dimensiune.
  • Narvalul a fost sursa de inspiratie a lui Jules Verne in celebra opera „“Douazeci de mii de leghe sub mari”.

Cele mai citite articole

Comentarii
Toate comentariile

Comentarii