Casalotul

Origine

Casalotul (Physeter macrocephalus) este un mamifer marin, cel mai mare cetaceu cu dinti si, totodata, cel mai mare pradator existent. Casalotii se gasesc in mai toate oceanele lumii din apele polare pana la ecuator.

Din punct de vedere al clasificarii, specia face parte din ordinul Cetacea, subordinul Odontoceti, casalotul fiind singurul membru al familiei Physeter. Scufundarile adanci efectuate pentru gasirea hranei preferate, calmarii si caracatitele, au adus titlul de cel mai mare scufundator, fiind descoperit la peste 1200 metri.
Are un arial variat, care se intinde in toate oceanele lumii, casalotii gasindu-se chiar si in cateva mari adanci. Casalotul detine si recordul mondial pentru cel mai ascutit sunet. Aceste sunete seamana cu niste clicuri, dar nu se cunosc prea multe despre intrebuintarile sale.

Denumirea de casalot poate fi explicata in multe feluri. Numele poate veni din franceza unde „cacheau” inseamna dinte sau portugheza unde „cachola” inseamna cap mare. In engleza, casalotul este denumit Sperm whale de la spermanceti (spermancet = Substanta grasa de culoare alba, cu aspect de ceara care se gaseste in capul casalotului, se mai numeste ceara de balena si este intrebuintata in cosmetica si la fabricarea lumanarilor).

Aceasta este substanta esentiala pentru casalot, cu ajutorul careia are capacitatea foarte mare de scufundare. Unii spun ca denumirea acestei balene vine din francezul cachalot care este un arhaism pentru dinte.

Mai este intalnit si sub denumirile The sperm whale sau Stapanul apelor.

Hrana Casalotul

Ca si celelalte balene cu dinti, casalotii, folosesc ecolocatia pentru a-si gasi hrana. Acestia produc sunete de frecventa inalta cu ajutorul unor cavitati din craniu.

Aceste sunete sunt reflectate de prada ajutand practic balenele sa o localizeze, ca si cand ar putea sa vada pe intuneric. Aceasta abilitate le este de folos casalotilor atunci cand acestia vaneaza la adancime mare.

Prada lor preferata este legendarul calamar urias si varul sau mai mare, calamarul colosal. Desi luptele dintre acesti doi pradatori mari nu au fost niciodata observate in mod direct, exista multe dovezi ale acestora pe lesurile balenelor. Au fost gasite resturi de calamar urias in stomacele balenelor si urme de ventuze pe pielea acestora.

Caracteristici Casalotul

Casalotii prezinta dimensiuni deosebite in lumea animalelor, masculul ajungand la 20 metri si 52 tone. Totusi, cel mai mare casalot vazut vreodata de ochi umani avea aproximativ 26 metri.

Femelele nu sunt nici pe departe atat de mari, casalotul prezentand o forma de dimorfism sexual foarte mare. Asta insemnand ca exista o mare diferenta intre sexe. Masculul este cu 30%-50% mai lung si aproape de 3 ori mai greu.

Pielea de pe spatele casalotului este aspra si ridata, chiar crestata. Creierul casalotului este cel mai mare creier al vreunui animal cunoscut in ziua de azi. Desi cantareste 8 kilograme, acesta nu este mare in raport cu corpul animalului.

Raportat la corp, creierul casalotului este mult mai mic decat al omului, mai mic chiar decat orice primata antropoida. Datorita acestui lucru, coeficientul posibil de inteligenta, este mult mai mic decat al primatelor antropoide dar si decat majoritatea cetaceelor.

Culoarea acestor balene este de obicei cenusie, dar cateodata in lumina soarelui aceasta pare maroniu inchis. In salbaticie au fost de asemenea observate si exemplare albinoase.

Casalotii se apropie rar de uscat. Masculii si femelele au trasee diferite de migratie, deoarece, desi masculii pot sa reziste la frigul din regiunea arctica, femelele si puii au nevoie de temperaturi mai ridicate ale apei. Prin urmare, numai masculii se intalnesc la latitudini mai mari decat aproximativ 45gr in ambele emisfere.

Capul casalotilor contin o substanta ceroasa de culoare alba numita spermantet. Aceasta, impreuna cu o alta substanta produsa in intestin, numita ambra cenusie, fac ca aceste animale sa fie foarte vanate.

Reproducere Casalotul

Casalotul se pare ca poate creste pe toata perioada vietii, adica aproximativ 100 de ani. Ca majoritatea balenelor, casalotii sunt animale sociale. Femelele stau in grupuri de aproximativ 12 exemplare impreuna cu puii acestora.

Masculii parasesc aceste bancuri la varste cuprinse intre 4 si 21 de ani pentru a se alatura unor bancuri de burlaci de varste similare. Pe masura ce masculii inainteaza in varsta acestia tind sa stea in grupuri mai mici pana imbatranesc sufient cat sa duca o viata solitara.

In ciuda faimei de vanatori feroce, casalotii au un dusman natural, balena ucigasa sau orca. Se cunosc situatii in care grupuri de balene ucigase incearca sa separe casalotii tineri de mamele lor. In incercarea de a-si proteja puii, formeaza cercuri cu acestia in centrul lor.

Mamele casalot isi folosesc cozile si dintii ca arme impotriva invadatorilor. Se crede ca doar cei mai mari si mai batrani casaloti sunt imuni la atacurile balenelor ucigase.

In salbaticie casalotii triesc cam 70 de ani. Ca toate balenele acestia nasc pui vii. Un singur pui se naste dupa o perioada de gestatie de 14 pana le 16 luni. Puiul se va hrani cu laptele mamei timp de 42 de luni.

Femelele se maturizeaza la varste cuprinse intre 7 si 13 ani, iar masculii de obicei nu se maturizeaza mai repede de 18 ani. Masculii vor atinge marimea maxima doar la varsta de aproximativ 50 de ani.

Poze Casalotul

Stiati ca ..

• Casalotul este usor recunoscut dupa capul sau mare. Orificiul nazal este situat in varful capului. inotatoarea dorsala ii lipseste.
• Casalotul poate sa ramana scufundat timp de peste o ora.
• Maxilarul inferior al casalotului are 36-56 de dinti, lungi de aproximativ 20 cm.