In provincia Tamil Nadu din sudul Indiei, in straturile scoartei formate in Cretacicul superior a fost descoperit un schelet fosilizat care a apartinut dinozaurului Dravidosaurus.
Acest animal preistoric a fost descris pentru prima data in anul 1979 de catre paleontologii P. Yadagiri si K. Ayyasami, fiind numit Dravidosaurus blanfordi.
Uriasul erbivor a trait in era Mezozoica, cu aproximativ 90 de milioane de ani in urma, in regiunile impadurite si in apropierea malurilor unor rauri.
Pentru a-si usura digestia obisnuia sa inghita pietre stomacale – gastroliti – ale caror margini taioase macinau hrana vegetala in cantitate mare.
Avea membrele anterioare mai scurte, dar robuste comparativ cu cele posterioare foarte musculoase, se deplasa mai mult patruped, insa daca dorea sa ajunga la ramurile copacilor pentru a rupe frunzele fragede sau daca vroia sa monitorizeze imprejurimile se ridica si in doua picioare sprijinindu-si corpul pe coada.
Paleontologii au estimat lungimea acestui dinozaur ca fiind de 3 m si greutatea de 1,5 tone. Caracteristic acestei specii era randul dublu de placi mari, osoase de pe spate si perechile de spini ce apareau la capatul cozii.
Prin aceasta structura blindata se apara si ingrozea dinozaurii pradatori, preintampinand astfel eventualele atacuri ale acestora. Placile de pe spate erau acoperite cu piele puternic vascularizata, care in caz de pericol devenea rosiatica fapt ce facea ca aspectul sau sa fie destul de infricosator.
Hrana Dravidosaurus
Hrana era formata din plantele de la nivelul solului si frunzele copacilor pe care le smulgea cu botul cornos lipsit de dinti si le mesteca cu maselele slab dezvoltate din partile din spate ale maxilarelor.
Comentarii