Balena Cu Cocoasa

Origine

Balena cu cocoasa (Megaptera novaeangliae) este un mamifer marin din familia Balaenopteridae (balenelor brazdate), fiind unicul reprezentant actual al genului Megaptera (balene cu cocoasa). Denumirea acestei specii provine fie de la inotatoarea dorsala care aminteste de un gheb, fie de la deprinderea animalului de a-si incovoia puternic spatele in timpul inotului.

Denumirea genului megaptera provine din cuvintele grecesti „imens” si „aripa” facand referire la dimensiunile extraordinare ale inotatoarelor laterale.

Este o specie cosmopolita intalnita in intreg oceanul planetar si partial in marile semiinchise de la cele tropicale pana la cele situate la latitudini mari, cu exceptia Arcticii si Antarctidei. in ciuda arealului de raspandire intins, populatia balenelor cu cocoasa este pretutindeni rarefiata.

Prefera apele de litoral si de self, iesind in largul oceanului doar in timpul migratiilor. Balenele cu cocoasa din emisfera nordica stau mai aproape de tarm.

Grupurile de balene cu cocoasa migreaza atat local, in cautarea hranei, cat si sezonier, odata cu schimbarea anotimpurilor. Isi petrec sezonul cald in zonele reci si temperate, iar cel rece in apele subtropicale si tropicale, pentru reproducere.

Conform cercetarilor, balenele cu cocoasa ierneaza in ape cu temperatura de 21-28 de grade.

An de an, migratiile au loc intr-o ordine prestabilita. La sfarsitul toamnei, primele pornesc spre sud mamele cu pui alaptati, care se deplaseaza cel mai lent. Dupa ele pleaca balenele tinere, masculii adulti, femelele neinsarcinate si, in sfarsit, femelele gravide. La sfarsitul iernii migratia are loc in aceeasi ordine, dar in sens opus.

In literatura internationala poate fi intalnita sub denumirea The humpback whale.

Hrana Balena Cu Cocoasa

Balenele cu cocoasa se hranesc in zonele bancurilor de nisip, iar in timpul migratiilor indura foamea supravietuind gratie rezervelor de grasime de sub piele. In timpul iernii pierd 25-30% din greutate.

Balenele se hranesc cu crustacee pelagice, bancuri de pesti si, mai rar, cu moluste cefalopode. Anume datorita acestei ratii alimentare balenele cu cocoasa prefera apele de adancimi mici, de langa litoral.

Hrana principala a indivizilor din populatiile sudice o constituie crustaceele genului Euphasia, cu precadere E. superba. Balenele se mai hranec cu diferite specii de krill (Thysanoessa, Meganyctiphanes) si cu bancuri de pestisori.

Dieta populatiilor nord-atlantice este alcatuita din peste. Speciile preferate sunt hering (Clupea), scrumbie (Scomber scombrus), sardine (Sardinops, Sardinella), capelin (Mallotus villosus),[2] eglefin (Melanogrammus aeglefinus), cod (Gadus morhua), Eleginus gracilis, Theragra chalcogramma, Boreogadus saida, pesti din genurile Ammodytes, Pollachius si Engraulis.

Specia Pleurogrammus monopterygius si genul Scomberesocidae sunt preferatele balenelor cu cocoasa din nordul Pacificului.

In stomacul balenelor pot incapea 500-600 kg de mancare, echivalentul a 600 de heringi sau 800 pesti pollack de Alaska. in burta unor indivizi au fost descoperite si ramasitele digerate ale unor pasari marine.

Caracteristici Balena Cu Cocoasa

Balena cu cocoasa este un animal de dimensiuni foarte mari, cu gabaritele unui autobuz. Lungimea medie a corpului unui adult variaza intre 13,5 m la masculi si 14,5 m la femele.

Cele mai impunatoare balene cu cocoasa ating lungimea de 17-18 m, dar sunt rar intalnite. Greutatea medie este de 30 t, iar cea maxima — 48 t. Dintre toate balenele brazdate, cele cu cocoasa dispun de cel mai gros strat de grasime raportat la dimensiunile corpului, care e totusi mai subtire decat la balena albastra.

In afara de marime, singura deosebire dintre masculi si femele este forma zonei uro-genitale: femelele au o proeminenta emisferica cu diametrul de aprox. 15 cm la capatul cailor genito-urinare.

Balena cu cocoasa se deosebeste de celelalte balene brazdate prin forma si coloritul corpului, forma inotatoarei dorsale, dimensiunile celor pectorale, „negii” de pe ambele buze si de pe extremitatile inotatoarelor pectorale si prin marginea neregulata a cozii.

Corpul balenei este scurt si „indesat”, latindu-se in partea din fata si subtiindu-se spre coada. Capul este lat, cu buzele rotunjite in fata; la unii indivizi el este doar de 3,2-3,5 ori mai scurt decat intregul corp. Buza inferioara, masiva, iese in fata cu 10-30 cm. Abdomenul este coborat.

Inotatoarele pectorale (sau laterale) sunt foarte lungi (28,3-34,1 % din lungimea corpului), particularitate reflectata in denumirea genului — Megaptera. Dimensiunile exagerate ale inotatoarelor pectorale sunt explicate de participarea lor in locomotie si in termoreglare. inotatoarea dorsala este destul de scunda, atingand 30-35 cm in inaltime, in schimb este groasa si musculoasa; se situeaza in jumatatea posterioara a corpului.

Inotatoarea codala (sau, mai simplu, coada) este foarte mare, cu marginea posterioara neregulata si zimtata situata orizontal, ca si la toate balenele.

Coloritul balenelor cu cocoasa variaza de la un individ la altul, ceea ce faciliteaza identificarea lor. Spatele si partile laterale sunt negre sau cenusii-inchise, uneori cu o nuanta de cafeniu-inchis, totdeauna mai inchise la culoare decat la alte balene brazdate.

Culoarea gatului si a abdomenului variaza de la neagra sau pestrita (cu pete albe) pana la alba. inotatoarele pectorale sunt negre, baltate sau albe deasupra si albe dedesubt, dar se intalnesc indivizi cu inotatoare in intregime albe sau in intregime negre.

Culoarea partii superioare a cozii coincide cu cea a spatelui, iar a partii inferioare — cu cea a abdomenului. Albinosii acestei specii sunt rar intalniti. Intrucat fiecare individ are propriul colorit, ei pot fi identificati dupa culoarea partii inferioare a inotatoarei codale, care devine vizibila in timpul scufundarii dupa un salt deasupra apei.

Coloana vertebrala a balenelor cu cocoasa numara 7 vertebre cervicale, 14 pectorale, 10-11 lombare si 21 codale (in total 52-53).

Fanoanele balenei cu cocoasa sunt de culoare cenusie-neagra cu franjuri cafenii, dure, uneori fanoanele anterioare pot fi mai deschise la culoare sau chiar albe. Pe fiecare jumatate a maxilarului superior sunt aranjate intre 270 si 400 fanoane cu lungimea maxima de 1 m (de obicei nu mai mult de 80 cm). Anual, se lungesc cu 8-11 cm. Pe cerul gurii se intind doua brazde longitudinale de tipul celor de pe gat si abdomen.

Balenele cu cocoasa sunt animale de coasta si ies in larg numai in cautarea hranei si in timpul migratiilor. Uneori intra in golfuri. in timpul iernarii, mamele cu pui stau mai mult in apele de mica adancime decat ceilalti indivizi.

Balenele cu cocoasa nu au un teritoriu de vietuire bine definit, insa unii indivizi si anumite grupuri se intorc in aceleasi ape in fiecare an. Balenele isi pot schimba locurile in care isi petrec vara si iarna Balena cu cocoasa se deplaseaza mai lent decat alte balene brazdate, viteza lor de inot variind in timpul migratiilor intre 8 si 15 km/h. in acelasi timp, balena cu cocoasa este una dintre cele mai energice si „acrobatice” balene, sariturile sale deasupra apei atragand atentia turistilor.

Hermann Melville o descrie, in romanul Moby Dick, astfel: „E cea mai jucausa si mai vioaie balena, improasca mai multa spuma decat celelalte.”

Deseori balenele cu cocoasa isi izbesc inotatoarele pectorale si codala in suprafata marii, provocand spuma, se rostogolesc pe spate, isi scot capul din apa. Cateodata, sar in intregime deasupra apei in pozitie verticala pentru ca mai apoi sa cada cu un zgomot asurzitor (probabil in incercarea de a scapa de exoparaziti). Un asemenea comportament este demonstrat in toate anotimpurile si de toti indivizii, inclusiv cei care vietuiesc in singuratate, insa scopul lui nu este determinat.

Durata scufundarii depinde de anotimp. Vara balenele nu raman sub apa mai mult de 5-10 minute, in schimb iarna rezista 10-15 minute (cel mult 30). Probabil ca in sezonul rece se scufunda ca sa se odihneasca, iar in cel cald se odihnesc la suprafata.

Iesind deasupra apei, balenele cu cocoasa scot jeturi de apa de 2-5 m inaltime la interval de 4-15 s. Datorita obiceiului de a-si ridica inotatoarea codala in timpul scufundarii, ele pot fi usor identificate, intrucat coloritul partii inferioare a cozii difera de la un individ la altul.

Balenele cu cocoasa nu formeaza grupuri de lunga durata. In afara de afectiunea mamei fata de pui, relatiile intre indivizi sunt, de obicei, instabile, iar grupurile se imprastie repede.

In timpul migratiilor si in regiunile de reproducere balenele cu cocoasa se afla in grupuri de cate 2-15 indivizi (cel mai des 3-5), dar calatoresc si fara companie. Femelele cu pui sunt deseori escortate de cate un mascul adult.

Aceste „escorte” sunt si ele de scurta durata, intrucat in orice moment poate aparea un alt mascul care sa-l alunge pe precedentul. Pentru a-si demonstra superioritatea, masculii se izbesc uneori de navele maritime care circula pe suprafata. S-a constatat ca indivizii singuratici sunt mai putin agresivi decat cei de grup.

Reproducere Balena Cu Cocoasa

Balenele cu cocoasa sunt cunoscute datorita repertuarului lor vocal neobisnuit care, probabil, joaca un rol primordial in perioada reproducerii. Desi femelele pot scoate diverse sunete, numai masculii pot „interpreta” cantece de lunga durata.

Fiecare cantec este compus din niste sunete scoase intr-un registru jos, variind in amplitudine si frecventa si care dureaza cca. 10-20 minute.

Cantecele se pot repeta timp de cateva ore sau chiar zile. Masculii care escorteaza femelele cu pui canta mai des si mai mult decat restul. Cantecele difera de la o populatie la alta si se pot modifica in timpul reproducerii. Balenele canta atat „solo”, cat si in grup.

La fel ca majoritatea balenelor, reproducerea are loc intr-un anumit sezon al anului. Reproducerea, gestatia si nasterea sunt concentrate, de obicei, in sezonul de iarna -primavara, atunci cand se afla in apele subtropicale sau tropicale. in aceasta perioada femelele intra in estru, iar la masculi se intensifica spermatogeneza. Ovulatia femelelor din populatiile emisferei sudice se cuprind intre lunile iunie si noiembrie, cu culminare in sfarsitul lui iulie.

Putine femele ovuleaza de 2 ori pe an (16-28%), iar cele care ovuleaza de 3 ori anual alcatuiesc doar 8% din totalul populatiei de sex feminin. in timpul montei, balenele sunt foarte excitate. Cate 2-20 de masculi se bat pentru a cuceri o singura femela. Actul sexual are loc intr-o atmosfera foarte romantica: masculul si femela inoata unul langa altul, isi ating inotatoarele pectorale, lovesc apa cu coada, dupa care incep sa se ridice lent spre suprafata, inotand vertical in spirala, cu abdomenele lipite.

Gestatia dureaza in jur de 11 luni. Embrionul se dezvolta foarte repede, crescand cu 17-35 cm pe luna. Nou-nascutii au o lungime medie a corpului de 4,5 m si o greutate intre 700 kg si 2 t. Mamele isi alapteaza puii pana la 10-11 luni, totusi puiul se poate alimenta de unul singur deja de la varsta de sase luni.

Atunci cand puiul este „intarcat”, el masoara deja 8-9 m si cantareste 9 t. Puiul consuma 40-45 kg de lapte zilnic, acesta avand un procentaj de grasime de 45-49%.

Mamele au grija de urmasi pana cand acestia implinesc varsta de un an, mai rar pana la doi ani. Puii raniti sunt scosi la suprafata de adulti, pentru a-i forta sa respire. Masculii nu participa la ingrijirea puilor.

Balenele cu cocoasa ating maturitatea sexuala la varsta de 5-6 ani, cand femelele au 12 m lungime, iar masculii 11,6 m. Maturitatea sexuala deplina este, insa, atinsa abia dupa 8-12 ani. Femelele nasc o data la doi-trei ani, dar pot naste si anual.

Longevitatea exacta a balenelor cu cocoasa nu este cunoscuta, si asta posibil din cauza vanatorii excesive de balene de odinioasra, in care au fost capturati o multime de indivizi batrani. Ipotetic, balenele traiesc in jur de 40-50 de ani.

Cel mai in varsta mascul capturat vreodata avea, judecand dupa straturile de ceara din canalul auditiv, 48 de ani. Cea mai in varsta femela avea doar 38.

Balenele cu cocoasa au putini pradatori naturali. in timpul migratiilor, indivizii tineri pot fi atacati de orci si rechini, care lasa cicatrice pe coada si inotatorile pectorale. Bolile de care sufera balenele practic nu au fost studiate.

Poze Balena Cu Cocoasa

Stiati ca ..
  • Are un cantec distinct.
  • Adora vanatoarea la plasa cu bule
  • Dezvolta competente lingvistice
  • Jetul de apa ajunge pana la 8m inaltime
Comentarii
Toate comentariile
Comentarii