Specii de animale pe cale de dispariție din România

În prezent, atât în Europa cât și în România se regăsesc numeroase specii de animale amenințate cu dispariția.

Aproximativ 19.000 de soiuri de plante și 5000 de specii de animale au fost clasificate în categoria: specii de animale amenințate cu dispariția.

  • La momentul actual, fauna României este una dintre cele mai diverse din Europa datorită speciilor rare, unele dintre ele chiar unice pe continent.
  • Europa îi apreciază României avantajul biodiversității, acesta datorându-se formelor variate de relief.
  • Spre exemplu, întinderea Carpaților pe teritoriul României reprezintă habitatul a 50% din categoria urșilor și a 35% din categoria lupilor europeni.
  • România deține aproximativ 60 de specii ce sunt pe cale să dispară, acestea situându-se pe trepte diferite în ceea ce privește stadiul dispariției (nivel critic spre moderat).
  • De la foca sihastră (cu burta albă), țestoase până la dropie sau râși sunt specii amenințate cu dispariția.

Cu toate acestea, România a inițiat proiecte de repopulare a unor specii, precum marmota sau capra neagră.

Legat de problema animalelor pe cale de dispariție, cei mai mulți specialiști în domeniul biodiversității sunt de părere că în acest moment, omenirea se află în punctul unei crize de dispariție ireversibilă a multor specii de plante și animale.

Cauzele ce stau la baza dispariției speciilor de animale

Distrugerea mediului la nivel global prin acțiunea umană generează o reducere a biodiversității, având efecte ecologice la nivelul întregului sistem. Prin dispariția anumitor specii și includerea unor specii străine are loc o destructurare a proceselor ecosistemice importante, conducând la dezechilibrul ciclurilor trofice.

Cauzele principale ce conduc la distrugerea biodiversității sunt următoarele:

  • Modificarea direcției terenurilor: despăduriri, citadinizare;
  • Exploatarea speciilor: pescuit abuziv, vânătoare;
  • Fenomene climatice;
  • Poluare;
  • Specii invazive: specii ce se răspândesc foarte repede și produc dezechilibru la nivelul ecosistemelor.

Biodiversitatea României a fost alterată din cauza:

  • Defrișărilor în masă a pădurilor;
  • Urbanizarea mai multor suprafețe;
  • Braconajul excesiv și ilegal.

Defrișarea și vânatul excesiv în România

Situația defrișărilor pe teritoriul României este îngrijorătoare deoarece pădurile au fost exploatate într-un timp foarte scurt, având consecințe grave asupra omenirii.

Spre sfârșitul secolului XIX-lea, suprafața României era pavată într-o proporție foarte mare de păduri (aproximativ 80%), iar la momentul actual a rămas un sfert din această întindere.

Motivele care au stat la baza defrișării au ținut de:

  • cerința proprietarilor de pământ de a-și ridica case;
  • a folosi lemnul în diferite industrii.

Din cauza defrișării a fost distrus habitatul, acesta fiind principala cauză care a condus la dispariția unor specii de animale. De asemenea, o altă amenințare este ruinarea ariilor protejate de braconajul excesiv.

  • Numeroase specii sunt amenințate cu dispariția din cauza vânatului ilegal.
  • Cu toate că există legi ce au ca scop protejarea acestor specii de animale, mulți dintre oameni nu țin cont de cadrul legal.
  • O măsură europeană privind menținerea biodiversității o reprezintă refacerea ecosistemelor alterate.
  • În vederea atingerii acestui obiectiv, Parlamentul European alocă 10% din bugetul Uniunii Europene pentru consolidarea biodiversității.

În vederea refacerii biodiversității în România, au fost luate măsuri legislative pentru protejarea speciilor numite monumente ale naturii atât pentru patrimoniul natural al României cât și ca element esențial în structura patrimoniului natural al lumii.

Specii de animale amenințate cu dispariția din România

Animale amenințate cu dispariția – Râsul (Lynx lynx)

La momentul actual, pe teritoriul țării se regăsesc aproximativ 1200 de exemplare.Denumirea lui oficială este Lynx lynx și reprezintă una dintre cele mai interesante animale ale Carpaților.

Râsul:

  • Este un animal de pradă inteligent și rapid, ce este activ în timpul nopții;
  • Posedă un auz și un văz foarte bun, reușind să identifice prada și la o distanță mai mare;
  • Ca înfățisare, râsul deține un trunchi scurt, labe dezvoltate, iar culoare blănii este galbenă-brună;
  • Un element distinctiv al felinei îl reprezintă smocurile din vârful urechilor.

Sunt zone în care sursa de hrană este vânată în mod frecvent (căprioare, capre), din acest motiv, râșii pot lansa atacuri asupra stânelor de oi sau capre pentru a se hrăni. Aceste situații sunt rare, dar există în unele zone montane.

Râsul este declarat monument al naturii pe teritoriul României, dar cu toate acestea este pe cale de dispariție, cauza fiind vânatul. Această specie este vânată deoarece râsul reprezintă o amenințare pentru așezările pe care și le-au construit oamenii.

Principalele cauze ale dispariției speciei sunt:

  • Braconajul;
  • Vânătoarea excesivă;
  • Defrișările;
  • Așezări construite de om (resorturi turistice, pârtii de ski).

Supraviețuirea acestui animal este sub semnul întrebării din cauza braconajului și al acțiunilor umane ce îi pun în pericol habitatul, dar râsul poate fi salvat prin respectarea legilor care privesc braconajul și prin refacerea habitatelor acestora.

Animale amenințate cu dispariția – Dihorul pătat (Vormela peregusna)

România este singura țară din Uniunea Europeană ce are populație de dihori. Această specie se regăseste în zonele mai aride, în special în zona Dobrogei. Mai există aproximativ 500 de exemplare ale acestei specii în România.

Dihorul pătat:

  • Este un animal rapid;
  • Are o blană deasă cu peri lucioși și un bot ascuțit;
  • Este un bun săpător deoarece are gheare ascuțite și puternice, acesta hrănindu-se cu șobolani de apă, cârtițe sau orbeți.

Dihorul pătat este o specie ce se află pe lista roșie din România, fiind una dintre speciile de animale amenințate cu dispariția. Cu toate că această specie este protejată din anul 1993, se găsesc puține aspecte cunoscute despre evoluția acestui animal.

Cauzele care conduc la dispariția acestei specii sunt:

  • Distrugerea habitatului;
  • Bolile – maladie generată de bacteria Yersinia pestis.

Sporirea numărului de dihori printr-o cale naturală are un efect pozitiv asupra echilibrului ecosistemului de câmpie. Din acest motiv, se dorește protejarea zonelor în care aceștia au habitatul și informarea populației cu privire la consolidarea biodiversității.

Animale amenințate cu dispariția – Zimbrul (Bison bonasus)

Zimbrul rămâne un animal simbolic pentru procesul ce implică refacerea echilibrului biodiversității.

La nivel global, specia a fost declarată ca fiind în pericol de dispariție. În trecut, pe teritoriul României se găseau populații de zimbri, dar au fost vânați până ce aceștia au dispărut definitiv.

Zimbrul:

  • Este cel mai mare mamifer terestru din Europa, acesta putând ajunge la o greutate de 1000 de kilograme;
  • Este un animal ce preferă spațiile deschise, în special pădurile;
  • Principala sursă de hrană este iarba, acesta consumând o cantitate ce ajunge la 60 de kilograme pe zi.

Zimbrii au fost reintroduși pe teritoriul României începând cu anul 1958, când au fost aduse din Polonia două exemplare. Eliberarea zimbrilor în sălbăticie a fost abordată cu sprijinul Uniunii Europene în anul 1999.

Începând cu anii 2000 au fost aduse mai multe exemplare, acestea fiind monitorizate constant.

În prezent, sunt în libertate peste 70 de zimbri, fiind posibil datorită unor programe inițiate de Uniunea Europeană și instituțiile statului român.

Dar, pot fi admirate și exemplare de zimbri în câteva rezervații sau grădini zoologice din România (Rezervația Dragoș-Vodă -Neamț, Rezervația Neagră din Bucșani -Dâmbovița).

Principalele obiective ale proiectelor privind aducerea zimbrilor au fost de a:

  • deține o populație esențială pentru sporirea biodiversității în România;
  • susține dezvoltarea armonioasă a comunităților prin intermediul ecoturismului.

Cu toate că se fac eforturi considerabile pentru reintroducerea zimbrului în anumite țări și consolidarea biodiversității, încă este considerat un animal pe cale de dispariție.

În trecut, cauzele care au condus la dispariția zimbrilor au fost:

  • vânătoarea excesivă;
  • braconajul;
  • distrugerea parțială a habitatelor.

În prezent, este o specie vulnerabilă din cauza apariției unor boli și a habitatelor insuficiente ce nu fac posibilă migrarea lor, dar poate fi salvată prin proiectele ce sunt inițiate pentru consolidarea biodiversității.

Specii amenințate cu dispariția – Dropia (Otis tarda)

Dropia este considerată cea mai mare pasăre zburătoare de pe teritoriul Europei. Aceasta este declarată specie vulnerabilă, având un declin generat de deteriorarea habitatelor de odinioară.

În trecut, habitatele naturale ale speciei au fost transformate în culturi agricole, fapt ce a condus la dispariția exemplarelor. În România, a fost declarată specie dispărută după anii 1990.

Cauzele principale care au condus la dispariția speciei sunt:

  • Vânatul excesiv pentru carne, fiind considerată în trecut un „trofeu”;
  • Utilizarea utilajelor agricole ce au distrus ouălele sau au omorât puii;
  • Folosirea pesticidelor pentru culturile agricole.

Dar, cercetările realizate pe teren din ultimii ani de Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii- Grupul Milvus au dovedit existența unor zeci de exemplare ale speciei în regiunea Salontei din județul Bihor.

În prezent, în județul Olt se află singura rezervație de dropii din România, având un număr de 100 de exemplare.

Dropia:

  • Numele ei provine din grecescul otis ce înseamnă spic de grâu, numele fiind asociat cu penele din jurul gâtului;
  • Coloritul este unul deosebit: Pe spate, penele au o culoare arămie, iar restul corpului este acoperit în totalitate de culoarea albă;
  • Capul și gâtul prezintă nuanțe gri;
  • Are o greutate între 3-5 kilograme în cazul femelelor, iar masculul poate cântări și 10-15 kilograme;
  • Se hrănește cu mici vertebrate, insecte, fasole verde sau orice de natură vegetală.

Pentru a menține această populație, au fost necesare luarea unor măsuri pentru a avea certitudinea conservării acestei specii.În acest sens, s-au declarat zone protejate ce includ habitatele naturale utilizate de dropii.

De asemenea, au fost oferite plăți compensatoare fermierilor care și-au gestionat terenurile în așa fel încât să nu afecteze habitatul dropiilor.

Animale amenințate cu dispariția – Hamsterul românesc (grivanul mic)

Este o specie pe cale de dispariție din cauza agriculturii. Grivanul mic:

  • reprezintă o specie unică pentru regiunea Dobrogei;
  • ca mărime, el are o dimensiune mai mică ca a unui hârciog;
  • Blana este ușor cenușie și gălbuie pe spate, iar pe față o culoare mai deschisă;
  • Specia este originară din Asia, dar în decursul anilor a ajuns pe teritoriul românesc și s-a adaptat aici;
  • Este un animal ce iasă după hrană noaptea, iar în timpul zilei acesta doarme.

Cauza ce stă la baza dispariției acestei specii este reprezentată de distrugerea habitatului și a sursei de hrană. În prezent, numărul lor s-a redus la 2000 de exemplare.

Animale amenințate cu dispariția – Hârciogul (Cricetus cricetus)

Cu toate că hârciogul este o specie prolifică, la momentul actual rata de mortalitate este mult mai mare decât rata de reproducere, fapt ce conduce la o decădere a populației.

Hârciogul este o specie ce este protejată atât în România cât și în Europa și este inclusă pe lista roșie a speciilor de animale amenințate cu dispariția.

Hârciogul:

  • Mai este cunoscut ca grivanul sau cățelul pământului;
  • Este un rozător ce are o greutate între 200 – 400g, având o lungime de aproximativ 30 cm;
  • Are o blană de culoare brună, ușor nuanțată spre roșcat pe spate, iar pe burtă blana este neagră;
  • Este cunoscut pentru trăsătura lui unică: sub maxilar prezintă două formațiuni sub forma unor saci bucali, în care își păstrează proviziile;
  • O bună parte din hrana lui este de natură vegetală: semințe, porumb, diverse rădăcini, grâu sau chiar varză.

Dispariția acestei specii se va produce curând dacă nu se vor lua măsuri de consolidarea habitatelor.

În multe țări din Europa, populația existentă a acestei specii s-a redus semnificativ, fapt pentru care s-a luat în considerare monitorizarea acestei specii și în România.

Animale amenințate cu dispariția – Nurca europeană (Mustela lutreola)

Nurca europeană este o specie rară de mamifer ce se află pe continentul Europei. Sunt foarte puține populații ale acestei specii, România fiind printre puținele țări ce are astfel de exemplare.

În Rezervația Deltei Dunării se regăsesc populații ale acestei specii, populație evaluată la aproximativ 1000 de exemplare.

Nurca europeană:

  • Este o specie de mustelid de dimensiune medie;
  • Posedă un corp alungit, iar capul este ușor aplatizat;
  • Blana este de o nuanță închisă (maronie), având câteva pete albe în jurul gâtului și al maxilarului;
  • Nurca are urechile de dimensiuni mici, cu o formă rotundă;
  • Coada deține aproape jumătate din lungimea corpului;
  • În ceea ce privește hrana, nurca europeană se hrănește cu pești mici, amfibieni sau mamifere de talie mică;
  • Este un animal nocturn ce preferă izolarea, iar iarna acesta nu hibernează.

Din perspectiva conservării speciei, nurca europeană este inclusă pe lista roșie a speciilor pe cale de dispariție din România.

Cauzele ce stau la baza dispariției numărului de exemplare de pe teritoriul României sunt:

  • Cauze naturale: factori climatici și factori naturali ca prădătorii (păsări prădătoare, vidra);
  • Cauze apărute de activitatea umană: defrișări, poluarea apelor, vânătoarea.

Declinul acestei specii îl reprezintă distrugerea habitatelor și al vânatului excesiv din Delta Dunării.

Fiind o specie ce se află sub protecția mai multor legi internaționale, s-au adoptat măsuri pentru conservarea acestei specii în zona Deltei. Acestea au constat în:

  • Monitorizarea exemplarelor din zona Deltei cu ajutorul unor emițătoare radio;
  • Reabilitatea habitatelor în apropierea apei;
  • Acțiuni împotriva braconajului;
  • Inițierea unui centru pentru reproducerea acestei specii.

Specii amenințate cu dispariția – Gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis)

Este o specie migratoare amenințată cu dispariția, fiind inclusă în lista speciilor ce reprezintă o prioritate pentru consolidarea acesteia. În România, gâsca cu gât roșu este o pasăre simbol pentru regiunea Dobrogei.

O bună parte din populația mondială a acestei specii iernează pe teritoriul României și al Bulgariei. Fiind una dintre speciile rare, gâsca cu gât roșu este protejată în multe țări din Europa, printre care și România și Republica Moldova.

De asemenea, este o specie protejată la nivel mondial prin numeroase legi și convenții.

Gâsca cu gât roșu:

  • Deține un penaj uimitor, fiind destul de cunoscut;
  • Gâtul prezintă o culoare roșie, ușor spre cărămiziu, iar aripile sunt negre cu o bandă albă pe margine;
  • Forma capului este rotundă, având un cioc scurt;
  • Are o greutate de 1500-1600g și o lungime de aproximativ 60 cm;
  • Se hrănește cu boabe de porumb, frunze ale grâului și altă hrană vegetală ce se găsește pe culturile agricole ale fermierilor.

Cauzele ce stau la dispariția speciei din zona Deltei Dunării sunt:

  • Distrugerea habitatelor prin activități destinate dezvoltării urbane în apropierea lacurilor;
  • Braconajul;
  • Vânătoarea ilegală în zonele de migrație;
  • Zgomotele produse de fermierii ce lucrează culturile de orz și grâu.

Pentru a conserva specia, s-au luat măsuri de conservare în zonele în care acestea au habitatul.

Multe dintre acestea, se află în zone declarate protejate și sunt initiate proiecte de agromediu împreună cu fermierii pentru a demara acțiuni pentru conservarea acestei specii rare.

Specii amenințate cu dispariția – Hoitarul (Neuphron percnopterus)

Hoitarul alb sau vulturul egiptean este o specie de vultur pe cale de dispariție, conform Societății Ornitologice din România.

În anul 2008, în timpul unei conferințe ale Organizației Națiunilor Unite, s-a discutat despre conservarea unor specii de păsări, printre care și hoitarul.

Acesta a fost adăugat pe lista speciilor de animale amenințate cu dispariția, având ca argument diminuarea semnificativă de la 50.000 de exemplare ale speciei la doar 1000 pe întregul glob.

Cu toate că este monument al naturii de foarte multă vreme, numărul exemplarelor scade de la an la an.

Hoitarul:

  • Poate ajunge la greutatea de 2 kilograme;
  • Penajul său este de culoare albă dar se regăsesc câteva pete de nuanțe închise la nivelul aripilor;
  • Penele sale prezintă o nuanță pronunțată de galben datorită prafului;
  • Se hrănește cu resturi de mamifere sălbatice sau chiar domestice, păsări moarte, insecte sau pești.

Pe teritoriul României, această specie a fost victima unor activități ilegale împotriva prădătorilor.

Spre exemplu, oamenii au aruncat animale otrăvite sau bolnave, fapt ce a condus la îmbolnăvirea acestei specii. Hrana lui principală o reprezintă animalele moarte.

Alte cauze ce au condus la dispariția acestei specii de vultur au fost:

  • Distrugerea habitatelor;
  • Substanțe de natură toxică din hrană (metale grele, componente alte medicamentelor);
  • Electrocutarea în jurul rețelelor de tensiune;
  • Contactul cu turbinele eoliene;

În zona balcanică, populația acestei specii s-a înjumătățit, iar ultimele cercetări au arătat că această specie se află într-un declin. Spre exemplu în Bulgaria, numărul lor s-a diminuat considerabil, ajungând la cateva perechi de exemplare.

În ceea ce privește România, această pasăre nu mai cuibărește și se regăsesc câteva exemplare ce se ivesc periodic în regiunea Dobrogea.

Animale amenințate cu dispariția – Balaurul dobrogean (Elaphe sauromtes)

Este unul dintre cei mai mari șerpi de pe teritoriul României și este neveninos. În România, această specie este protejată și poate fi întâlnită în regiunea Dobrogei.

Balaurul dobrogean:

  • Deține o talie mare, având o lungime de până la 2,6 metri;
  • Trăiește în zonele de stepă, uneori chiar în apropierea locuințelor pe care le au oamenii;
  • Se mișcă lent dar poate să se urce bine în copaci;
  • Mușcă dacă este încolțit;
  • Fiecare solz prezintă o pată închisă la culoare, având o tentă cafenie;
  • Unii solzi de pe laturile corpului prezintă o nuanță roșiatică sau portocalie;
  • Se hrănește cu păsări, mamifere rozătoare sau ouă.

Chiar dacă această specie este protejată în România, se regăsesc doar câteva exemplare în sălbăticie, fapt ce contribuie negativ la conservarea faunei sălbatice.

Principalele cauze ce stau la baza dispariției sunt următoarele:

  • Distrugerea habitatelor naturale;
  • Dezvoltarea și mărirea suprafețelor agricole;
  • Folosirea pesticidelor și a unor îngrășăminte agricole;
  • Uciderea șerpilor (de teamă să nu fie răniți)

În prezent, sunt luate măsuri cu privire la protejarea zonelor naturale și a conservării habitatelor existente în zona Dobrogei. Este important ca localnicii să fie informații cu privire la aspectul protecției acestei specii și nu în ultimul rând, o conștientizare a faptului că specia este inofensivă și nu este veninoasă.

Animale amenințate cu dispariția din România – Măsuri de protejare

Pentru a ocroti speciile de animale amenințate cu dispariția, Uniunea Europeană își propune să dezvolte și să consolideze biodiversitatea pe teritoriul Europei.

S-au inițiat numeroase directive ce au avut ca scop îmbunătățirea biodiversității, inclusiv pe teritoriul României.

În România, s-au constatat câteva progrese în ceea ce privește protejarea speciilor și a habitatelor naturale.

Proiectele ce au avut ca țintă conservarea speciilor amenințate cu dispariția au fost eficiente, reușind câteva rezultate pozitive împotriva:

  • Poluării;
  • Defrisărilor:
  • Distrugerii habitatelor naturale;
  • Vânatului excesiv.

Chiar dacă s-au înregistrat câteva progrese, aceste acțiuni nu sunt suficiente pentru a acoperi această amenințare.

Din acest motiv, în următorii ani România împreună cu Uniunea Europeană își vor lua angajamentul de a reface sistemele ce se află în declin și își vor îndrepta atenția asupra ariilor protejate la nivelul întregii Europe.

Habitatul natural de protecție reprezintă cheia pentru ocrotirea speciilor pe cale de dispariție.

Comentarii
Toate comentariile

Comentarii

  1. Mihai Olaru

    Multumesc.
    Un articol bine documentat, interesant si cu siguranta apreciat de cei pasionati.