Antilopa impala

Origine

Impala (Aepyceros melampus) sau antilopa cu calcaie negre traieste in sudul si estul Africii, la sud de Kenya si Angola. Numele de impala vine din limba zulu a africanilor.

Face parte din ordinul Artiodactyla si familia Bovidae. Momentan nu este o specie pe cale de disparitie.

Aceste antilope traiesc in zonele deschise, cu pasuni intinse si desisuri de vegetatie, dar si in regiunile de deal si de munte.

Prefera o sursa de apa cat mai aproape, insa cand este iarba din abundenta nu mai are nevoie de apa.

Hrana Antilopa impala

Se hranesc cu ierburi inalte care se gasesc din abundenta. Consuma cantitati mari de seminte, frunze si fructe de padure.

Sunt animale diurne care isi cauta hrana dimineata, iar cand caldura soarelui este prea puternica se retrag la umbra, unde stau si se odihnesc pana la lasarea intunericului, cand incep iar sa pasca.

Antilopa impala este o rumegatoare. Incisivii superiori si caninii lipsesc.

Aspect Antilopa impala

Are corpul acoperit cu blana cu par scurt, de culoare maronie-roscata, cu nuante cafenii, putin mai inchise pe spate si mai deschise pe picioare.

Zona de sub coada, partea ventrala, urechile, grumazul si zonele din jurul ochilor sunt de culoare alba-galbuie. Pe coada si solduri apar dungi de culoare neagra.

Exemplarele adulte au lungimea corpului de 1,1-1,5 m, inaltimea la greaban de 75-90 cm, greutatea de 40-65 kg si lungimea cozii de 25-40 cm. Masculul are coarnele colturoase, lungi de 50 cm, elegante si in forma de lira, la femela coarnele lipsesc.

Antilopa impala (Aepyceros melampus) este o specie in care masculul se diferentiaza de femela, acesta are coarnele in S si sunt lungi, avand 45-92 centimetri.

Coarnele antilopei impala sunt puternic crestate, subtiri, iar varfurile sunt indepartate unele de celelalte.

Comportament Antilopa impala

Sunt animale teritoriale, mai ales in perioada de imperechere cand masculii isi marcheaza zona prin urina, fecale si substante secretate de glandele mirositoare ale membrelor posterioare.

In perioada rutului masculii emit sunete zgomotoase, ragusite, ca niste grohaituri, iar cand sunt in pericol scot niste sforaituri si fug cat reusesc de repede.

De asemenea, pentru a scapa de animalele de prada fac si salturi uriase (inalte de 2,5-3 m si lungi de 10-12 m), intinzand membrele posterioare in spate si aterizand de fiecare data intai pe cele anterioare.

Au structuri sociale diferite, in functie de sezon. Marimea medie a unei turme este de 15-100 de indivizi, iar teritoriul masoara 80-180 hectare. Cei mai periculosi pradatori ai acestor animale sunt: leoparzii, leii, hienele, crocodilii si gheparzii.

Reproducere Antilopa impala

Masculii obisnuiesc sa se lupte intre ei pentru cucerirea femelelor, rivalizand si pentru teritoriile cele mai bune, cu hrana din abundenta. Imperecherea are loc din luna aprilie pana in luna mai, apoi dupa o perioada de gestatie de 6 luni fiecare femela da nastere unui singur pui.

Acesta este alaptat si aparat de mama, pana ce reuseste sa mearga si sa alerge pe propriile picioare, sa se apere si sa-si caute hrana singur.

Se spune ca masculii testeaza urina femelelor pentru a afla daca acestea se afla in perioada de calduri. Femela de antilopa impala se poate reproduce incepand cu varsta de un an si jumatate.

Masculul are aceasta abilitate la varsta de un an, insa de cele mai multe ori nu-si stabileste teritoriul inainte de varsta de 4 ani.

Perioada de reproducere la antilopa impala (Aepyceros melampus) are loc incepand cu luna martie si pana in mai, urmand o perioada de gestatie de 194-200 zile. Puiul antilopei impala va fi alaptat urmatoarele 4.5 luni din viata.

Speranta de viata la aceste antilope este de aproximativ 9 ani.(altii spun ca 15 ani. Banuiesc ca adevarul este undeva la mijloc.)

Poze Antilopa impala

Stiati ca ..
  • Antilopa este cel mai rapid animal dupa ghepard
  • Antilopa impala face salturi inalte de 3m si lungi de 12m.

Vezi si 16 cele mai inteligente animale

Comentarii
Toate comentariile

Comentarii