Dinozauri zburatori

Dinozauri zburatori

Pterozauri – Reptilele zburatoare sau Dinozaurii zburatori

Inainte de aparitia pasarilor, reptilele erau singurele animale cu coloana vertebrala ce s-au ridicat de la sol. La inceput reptilele planau folosind solzi specializati sau membrane de piele pentru a le amortiza caderea cand sareau din copac in copac.

Totusi, la sfarsitul triasicului a aparut un grup de nou de reptile zburatoare, dotate cu aripi actionate de muschi. Acestia erau pterozaurii, reptile a caror existenta a durat aproape 150 de milioane de ani, lasand in urma lor numeroase fosile. Pterozaurii se impart in doua mari grupuri: ramphornycoizii si pterodactiloizii.

Rhampornycoizii

Erau pterozaurieni ce prezentau o coada lunga. Acestia au fost primele reptile capabile sa zboare cu adevarat. Au fost primii pterozari, aparand in Triasicul Superior si raspandindu-se in timpul jurasicului.

Asemeni pterodactiloizilor, care i-au inlocuit in cele din urma aveau aripi de piele, dar aveau si trasaturi primitive, cum ar fi dintii foarte ascutiti si coada lunga si subtire, terminata cu o formatiune in forma de romb. Multi dintre ei se hraneau cu peste, pescuind probabil din zbor. Ceilalti erau insectivori.




Pterodactiloizii

Erau o grupa de pterozaurieni foarte raspandita in Jurasicul Superior. Pana la inceputul Cretacicului, pterozaurienii cu coada lunga disparusera, pterodactiloizii ramanand singurele reptile zburatoare. Acestia aveau coada scurta, iar unii erau impodobiti cu creste osoase.

Unele specii nu erau mai mari decat un pinguin, dar altele erau cele mai mari animale zburatoare care au existat vreodata pe Pamant. Un exemplu este Quetzalcoatlus, un pterozaur ce avea anvergura aripilor de 15 metri, iar in traducere din latina insemnand “sarpe cu aripi”, deoarece corpul sau era foarte ingust si lung. Un altul era Arambourgiana o anvergura de 13 metri.

O dilema in cazul pterozaurienilor este prezenta sangelui cald in organismul lor, lucru ce ii deosebeste de reptilele din zilele noastre (posibil si de dinozauri). Forma ciocurilor precum si ramasitele fosilizate arata ca pterozaurienii erau carnivori sau necrofagi, carnea fiind un aliment energetic.

Pterozaurienii giganti, cum ar fi Arambourgiana erau experti in planare, un mod mai eficient de zbor, care consuma mai putina energie. Pterozaurienii mici erau nevoiti sa dea de mai multe ori din aripi, fapt pentru care consumau mai multa energie. De aceea palentologii cred ca pterozaurienii aveau sange cald.

Anatomia pterozarilor era mult modificata fata de cea a stramosilor reptilieni, fiind adaptata la necesitatile zborului. Oasele lor erau goale si umplute cu aer, ca cele ale pasarilor.

Osul piptului se adaptase atasamentului muschilor pentru zbor, iar creierul devenise mai mare avand trasaturi speciale asociate cu zborul.