Despre paianjeni





Panza de paianjen. Vanatoare. Inmultire.

Paianjenii au 8 picioare lungi si paroase si traiesc in umbra. Sunt creaturile de care ni s-a spus sa ne ferim. Si totusi sunt fascinanti. In loc sa ne fie frica de ei, am putea sa invatam de la ei. Sunt vanatori inascuti, poate mai buni ca pisicile. Cand vad prada se opresc sa-si faca strategia de atac, apoi o pune in aplicare cu exactitate.

Un paianjen poate stoca in corp atata fir cat sa construiasca trei panze. Paianjenii “imbraca” prada in panza. Cu cat aceasca se zbate mai mult cu atat panza se lipeste mai mult de ea si devine mai imobila. Secretul unei specii ca sa supravietuiasca este capabilitatea de adaptare, iar paianjenii sunt maestri in adaptare. Ei traiesc peste tot in jurul nostru. Pana acum peste 40.000 de specii de paianjeni au fost identificate. Acestia traiesc peste tot, in casa noastra sau in gradina noastra. Au cucerit aproape toate mediile. Sunt capabili sa calatoreasca la altitudini mari in varfurile muntilor sau pe insule izolate. Indiferent unde te duci, este un paianjen in apropierea ta.

Paianjenii pot fi gasiti aproape oriunde pe glob, ei se adapteaza si se multiplica. Doar cateva persoane pe glob poate identifica noi specii de paianjeni. Acestia sunt arahnologii. Ei sunt siguri ca sunt multe specii nedescoperite inca pe planeta noastra. Sunt locuri unde sunt 200 de paianjeni pe metru patrat. Majoritatea dunt prea mici pentru a putea fi vazuti. Pentru a-i putea vedea trebuie sa intram in lumea lor. In aceasta lume de dimensiuni mici o lacusta este de marimea unui elefant. Majoritatea paianjenilor au doar cativa milimetri.

O intrebare pertinenta este cum au colonizat planeta daca sunt asa de mici, cum se deplaseaza. Cu ajutorul vantului. Cand sunt mici puii de paianjen elibereaza un fir de panza si pentru ca sunt foarte usori ii ia vantul. Asa pot fi gasiti pe tot globul mai putin la cei doi poli. Acestia pot calatori cu vantul zeci de mii de km, unii pot ajunge la altitudini de peste 4000 de metri.

Femela este cea mai agresiva de obicei. Daca masculul nu este bun pentru imperechere, poate fi o masa buna in schimb.





Panza de paianjen

Firul panzei de paianjen este folosita la coconi, pentru a imobiliza prada sau pentru a crea o noua panza. Un studiu asupra unor paianjeni care produc cantitati mari de panza de paianjen a scos la iveala ca panza de paianjen este un material incredibil. Aceasta poate absoarbe toata energia unei insecte care se loveste de panza cu viteza. Este facuta din fibre care sunt de 35 de ori mai subtiri decat firul de par al omului. Panza de paianjen este un material foarte util nu numai pentru paianjen, dar si pentru oameni.

Spre deosebire de alte animale, cum ar fi pasarile care trebuie sa-si caute betisoare ca sa-si construiasca cuibul, paianjenul are materialul in interiorul propriului corp. Un paianjen poate avea atata material cat sa intinda 3 panze, cam peste 30 de metri liniari. Aceasata este gasita intr-o stare in corpul paianjenului si la contact cu aerul isi schimba starea avand doua caracteristici principale: durabilitate si elasticitate. Panza de paianjen este mai tare ca otelul si mai rezistenta decat chevlarul.

Despre Paianjeni panza de paianjen

Paianjenul are cateva glande care produce panza in functie de nevoi. Caracteristicile panzei pot varia in rezistenta, grosime si densitate in functie de nevoi. Teserea unei panze este un proces complex. Prima oara se realizeaza structura cu fire de panza cu rezistenta mare. Pe aceasta structura se aseara restul panzei care este elastica si lipicioasa. Partea centrala are niste noduri ca niste boabe de mazare, dar mai mici, pline cu lipici. Aceste boabe de lipici nu se lipesc de paianjen pentru ca picioarele lui sunt acoperite cu un fel de ceara.

Panza de paianjen este construita in functie de mediu. Daca paianjenul se afla intr-o zona, sa zicem nordica, in care vantul bate des, acesta va cosntrui o panza mai mica, si mai rezistenta. Daca se intampla ca vantul sa distruga plasa, paianjenul va desface plasa. In acest timp el recupereaza o parte din plasa, o recicleaza daca vreti, consumand-o, pentru a putea intinde una noua in alta parte cu pierderi cat mai mici. Daca are prada ramasa o consuma si pe aceasta inainte de a pleca catre o noua locatie. In general un paianjen desface si face o noua panza in fiecare zi.

Panzele de paianjen sunt constructii ingineresti incredibile. Sunt numeroase marimi si forme. Locurile nemblate cat mai mult timp, ca beciurile si subsolurile sunt mediile ideale pentru paianjeni. Aici pot creste cat palma unui om. Multi oameni cred ca paianjenii construiec numai panze rotunde clasice. Nu este adevarat.

Strategiile de vanatoare ale paianjenilor

Paianjenii de casa au o reputatie mai putin buna. Se presupune deseori ca musca omul noaptea. Ei sunt considearati inofensivi.

Una din strategiile pe care o folosesc paianjenii de gradina este panza de paianjen in forma de triunghi. Acestia isi construiec panza si asteapta la unul din cele trei varfuri ale triunghiului care este ceva mai lung. Cand prada, care poate o insecta zburatoare, se loveste de plasa, paianjenul da drumul la varful cel lung al triunghiului pentru a avea mai multe sanse sa prinda prada.

Alta strategie a altei specii de paianjen este foarte ingenioasa. Acesta nu construieste panze de paianjen. Prefera sa le arunce catre prada. Practic le scuipa. Si o face cu o viteza de 35 milisecunde. Intreg procesul poate fi filmat pentru observare cu o camera video cu 2000 fps (frame pe secunda). Plasa este atat de ingenioasa incat dupa ce este aruncata (cu aproape 100km/h) se contracta pentru a lua victimei toate gradele de libertate.

Urmatoarea strategie este ambuscada. Paianjenul sapa un tunel, aproape perfect rotund, de circa 20cm sau mai mult in pamant si il acopera cu un capac format din panza si plante din imprejurimi ca sa fie camuflat. Acesta asteapta in spatele capacului prada. Cand este prea cald sau cand se odihneste se retrage in spatele tunelului unde mai construieste un capac aproape de capat. Unele specii de paianjen din Asia au imbunatatit aceasta tehnica. Cand stau in spatele primului capac la vantoare lasa la suprafata in imediata apropiere un fir de panza ca detector de prada. Cand victima atinge firul de panza paianjenul iese si serveste masa.

Alta strategie este camuflarea. Paianjenul crab poate merge in lateral. De obicei este vazut in flori si se spune ca poate lua culoarea florii pentru camuflare. Deseori prada poate fi mai mare decat el, dar asta nu este o problema. Arma secreta, care joaca un rol esential, este veninul. Odata injectat se raspandeste in corpul victimei si o imobilizeaza in cateva secunde. Pentru multe insecte este letal. Cand veninul pepetreaza corpul victimei impreuna cu saliva, acesta se inmoaie si ii da posibilitatea paianjenului sa consume mancareacu usurinta fara sa o mestece.

Paianjenul scufundator are o strategie unica. Probabil este singura specie de paianjen care isi petrece timpul numai in apa. Acesta ia aer de la suprafata, mici bule de aer i se lipesc de abdomen, si cu ajutorul panzei formeaza un clopot sub apa pe care il umple cu aer. Cu ajutorul veninului si a unei momeli poate vana chiar si pesti mici pe care ii imobilizeaza cu usurinta.

Paianjenul saritor (Jumping spider) este cu adevarat deosebit. Sunt cunoscute peste 5000 de specii de paianjen saritor. Poseda cea mai buna vedere din lumea nevertebrata. Paianjenii lupi sunt paianjeni care sunt capabili sa vada noaptea ca pisica. Sunt animale nocturne.





Inmultirea

Partea vizuala a curtarii, inclusiv dansul si sunetele emise de unele specii, sunt foarte importante in procesul de imperechere. Ele sunt folosite pentru a impresiona si a atrage femelele de la distante cat mai mari. La paianjenul lup (wolf spider) imperecherea este un joc foarte riscant. Masculul depune pe panza o cantitate de sperma pe care o ia cu picioarele din fata sau in cavitatea bucala sa o duca la femela. Cum sexul intre cei doi este imposibil pentru ca femela este foarte mare comparativ cu el, de cateva ori mai mari chiar, acesta recurge la diverse metode pentru a-si duce la capat misiunea. Unii paianjeni incearca sa o impresioneze prin dans si o leaga cu panza de paianjen. O alta metoda este sa o abordeze cand aceasta mananca. Trebuie sa ajunga la abdomen cu grija, sa-si faca treaba repede, fara sa ajunga urmatoarea masa a femelei paianjen.

Femelele, grijulii la randul lor, fac tot ce pot pentru ca oualele sa fie in siguranta. Ele le protejeaza punandu-le intr-un cocon facut din panza de paianjen. In interiorul coconului temperatura este aproape constanta indiferent de variatiile temperaturii din exterior. Coconul este facut din mai multe straturi de panza de mai multe tipuri ca sa protejeze oualele de fluctuatiile de temperatura, intemperii si pradatori. Pentru a fi protejat cat mai bine femela a dezvoltat o tehnica inedita de a “imbraca” oualele. Primul strat le tine in pozitia care trebuie. Urmatorul strat este foarte lejer, un fel de camera pentru micii paianjeni. Cand acestia ies din oua mai pot sta in cocon cateva saptamani fiind la adapost. Urmatorul strat este de ptotectie termica. Ultimului strat, cel mai dur, de protectie la intemperii i se da o culoare maro de camuflaj.

inmultirea paianjenilor

Crearea unui cocon ii ia opt ore femelei paianjen. Astfel ea asigura protectia urmasilor. Dupa epuizanta munca aceasta se stinge din viata la scurt timp.

Prin puterea adaptarii si a inovatiei paianjenii au devenit cei mai mari pradatori si controlori insectelor. In fiecare an paianjenii captureaza peste 400 de milioane de insecte pe kilometru patrat. Rolul lor ecologic este crucial. Fara ei am fi trait inconjurati de milioane de muste si tantari Si totuti paianjenilor pare ca nu le pasa de reputatia negativa pe care o au. Depinde de noi sa nu ne temem de ei, sa invatam de la ei sa ne adaptam, sa supravietuim.

Bibliografie:

 

updated 29 June 3:27 by Mihai