facebook pictureFacebook en pic English contact logo Contact home logo Acasa

Cauta un animal...

  <<<< Inapoi
Rata


Origine Rata
Este foarte populara, si se gaseste peste tot in lume mai putin Antarctica inghetata. Iubeste apa, se plimba pe rauri si lacuri, uneori si in mare. Rata este numele atribuit unei varietati de specii din familia Anatidae. Sunt pasari de apa, mai mici decat rudele lor, lebedele si gastele si pot fi gasite atat in apa dulce cat si in cea sarata.
cum arata rata[1]



Hrana Rata

Ratele au un meniu divers; pot consuma ierburi, plante acvatice, pesti, insecte, amfibieni mici, viermi si moluste mici.

Ratele scufundatoare (Aythyinae) si ratele marine se hranesc sub apa. Pentru a se scufunda mai usor, ele sunt mai grele decat celelalte rase de rate, chiar daca le este mai dificil sa zboare. Ratele din subfamilia Anatinae (rasa care cuprinde ai rata de curte) se hranesc la suprafata desi pot prinde si alte vietati subacvatice, atata timp cat pot ajunge cu gatul la ele, fara sa se scufunde complet. Chiar daca au ciocul mic, unele rate mai specializate pot inghiti si pesti mari.

Comportament Rata

Ratele sunt adesea prada a altor animale. Cel mai vulnerabile sunt ratele tinere si bobocii, pentru ca au dificultati mai mari in a zbura si a se apara. Ratele cad prada mai multor alte rase de animale, ca de exemplu serpii, crocodilii si ulii. Ratele femele care clocesc pot fi prinse de o varietate de specii de animale de psdure, cum ar fi vulpea sau lupul. In zbor, ratele nu au aproape niciun pradator, in afara de om si, eventual, de soimul pelegrin, care isi foloseste agilitatea pentru a prinde ratele in zbor. Ratele adulte sunt bune zburatoare; cu toate acestea ratele care stau pe apa pot fi prinse de pradatorii marini. Ratele salbatice sunt adesea vanate pentru mancare sau pentru sport, prin impuscare. Carnea ratelor se gaseste mai ales pe picioare si pe piept. Inima si ficatul ratei sunt de asemenea comestibile.

Au, de asemenea, multe folosinte economice; de la ele se folosesc carnea, ouale dar si penajul (mai ales cel al masculului). Ratele sunt crescute adesea in ferme pentru hrana si penaj. Toate ratele domestice provin din stramosul lor salbatic, Anas platyrhynchos, mai putin rata leseasca. Ratele domestice sunt mult mai mari decat cele salbatice, unele din ele avand 30 de centimetri de la bazin pana la coada.

Un lucru inteles gresit de catre populatie este ca majoritatea ratelor, mai putin cele domestice si femela de Anas platyrhynchos, nu macane, ci scot alt fel de sunete. Un alt lucru inteles gresit este faptul ca macanitul ratei domestice nu are ecou, dar in cadrul emisiunii TV MythBusters s-a demonstrat ca macanitul ratei are un oarecare ecou, chiar daca este mai scurt.

Ratele au ramas o prezenta acceptata in orase; directiile de migratie au ramas neschimbate atat de mult timp incat, atunci cand migreaza spre ecuator se intorc ani de-a randul in aceleasi orase. De obicei, aceste pasari nu deranjeaza activitatea omului dar o poate influenta, daca isi plaseaza cuibul in locurile unde omul isi are activitatea, ca de exemplu in beciuri. Se stie despre rate ca sunt foarte sociabile. Macanitul lor si aspectul fizic placut si haios, precum si utilitatea ei pe langa casa omului face din rata unul din animalele preferate ale omului.

Aspect Rata

Unii oameni folosesc termenul de "rata" specific pentru femela adulta si "ratoi" pentru mascul. Termenul de "ratusca" se foloseste pentru o rata mica, un pui de rata (un boboc), indiferent de sexul ei. Isi cara corpul durduliu pe niste picioare scurte si subtiri. Din cauza asta au mersul clatinat. Ghearele sunt unite cu o membrana si au un cioc lunguiet, lat si patratos. Culoarea corpului difera in functie de specie. Majoritatea ratelor domestice sunt albe, maronii, sau diverse combinatii de culori. Cantaresc putin mai mult decat o gaina, greutatea lor fiint cuprinsa intra 2 si 4 kg. Nu vietuiesc singure, ci alaturi de semeni.

Reproducere Rata

La speciile nordice de rata, masculii de rata (ratoii) au un penaj mai extravagant, pentru a atrage femelele. Totusi, ei naparlesc de acest penaj in vara, capatand o infatisare mai apropiata de cea a femelelor. Speciile sudice arata de obicei mai putin dimorfism sexual.

Rata isi construieste un cuib simplu in scorburi, tufarisuri etc., depune 8-14 oua verzui pe care le cloceste 22-28 zile.

Poze Rata


ratusca in ou rata neagra rata domestica rata maro baltata
rata verde rate motata rata baltata boboc de rata
rata pe iarba

Stiati ca Rata..



  • Rata da din coada.
  • Rata mare a fost domesticita inaintea gainii.
  • Macaitul ratelor produce ecou.

  • Bibliografie

  • http://i407.photobucket.com/albums/pp159/guitar_stringer/Emotes/Duck.jpg[1]
  • [2]




  • semn!